Home Page of EastComfort Bucharest Apartments

Tag Archives: Regim Hotelier Bucuresti

Ce trebuie sa stii despre apartamentele in regim hotelier

Momentan, piata imobiliara din Romania pare in plina ascensiune. Preturile cresc constant, atat la vanzari, cat si la inchirieri. Read more »

Let’s have some coffee…good coffee…

Bun regasit dragii nostri prieteni,

E fix 1 Iunie, ziua copilului din fiecare dintre noi ­čÖé Sa sarbatorim deci! Fiecare zi e zi de sarbatoare…si sa incepem cu o portie de cafea, dar una grozava.

Recunosc, imi place cafeaua si n-as putea sa renunt la acest obicei…prost sau nu, who cares?!

cafenele bucuresti

M-am lasat de tigari acum cativa ani si bine am facut, dar sa pastrez macar cafeaua…Peste tot auzim cat de benefica este cafeaua, are antioxidanti si sa nu mai vorbim si de faptul ca e energizanta, gustoasa…┬ámai contribuie si la reducerea efectului de portocola, celulita, daca iti pregatesti singura un scrub cu cafea si ulei de masline. Yupi!

Asaaaaa..

Avem o lista scurta cu cateva cafenele…care fac cafea buna! (Bineinteles ca nu sunt toate, sa nu fie cu suparare..)

  1. Two Minutes,┬áStrada Constantin Aricescu 50A.┬á┬áLa Two Minutes g─âse╚Öti o cafea delicioas─â, preparat─â fix ├«n fa╚Ťa ta, ├«n timp ce un barista talentat, ├«╚Ťi poveste╚Öte ├«ntregul proces, iar tu e╚Öti absolut fascinat. Partea cea mai interesant─â la aceast─â cafenea este designul interior foarte ┬áoriginal ╚ÖiÔÇŽ aten╚Ťie! ÔÇô┬áeste recunoscut─â ca fiind cea mai mic─â cafenea din Europa (6 metri p─âtra╚Ťi).

cafea bucuresti

2. Steam, Strada Uruguay 22

  • Conceput pe ideea de ÔÇťTo goÔÇŁ, designul interior ╚Öi tot conceptul din spatele lui, stil minimalist, simplu, dar de efect.
  • Extrem de hipsterish, include baristas b─ârbo╚Öi.
  • Nu po╚Ťi alege tipul de cafea, doar dimensiunea (espresso 100 ml, espresso cu lapte 170 ml sau espresso cu ╚Öi mai mult lapte 270 ml). Boabele sunt pr─âjite de Origo.

Steam

3. Frudisiac, Intrarea Bitolia 4

  • Fratele mai mic al lui ÔÇťRue de PainÔÇŁ, face parte din trendul decorurilor minimaliste cu tente scandinave. Decor urban de inspira╚Ťie nordic─â pe care nu o ve╚Ťi mai vedea ├«n nicio alt─â cafenea din Bucure╚Öti.
  • Atmosfera cam rece, baristas u╚Öor snobi dar cafeaua e foarte bun─â.
  • Pe paharele lor e trecut mesajul ÔÇťRoasted in StockholmÔÇŁ

frudisiac

4. Origo, Strada Lipscani 9

  • Probabil cel mai faimos dintre toate, ├«nc─â din 2013, este cel mai hipsterish ╚Öi cel mai aglomerat. Au pr─âjitorie proprie.
  • Po╚Ťi s─â-╚Ťi alegi tipul de cafea, ai inclus─â ╚Öi o povestioar─â despre originea ei oferit─â de staff-ul prietenos.origo

5. The Coffee Shop, Calea Moșilor 221

  • Este un lan╚Ť de coffee shop-uri cu un decor NY style.
  • Extrem de friendly staff.
  • Po╚Ťi alege tipul de cafea
  • ├Ä╚Ťi po╚Ťi cump─âra tot ce ai avea nevoie ├«n materie de cafea: espressoare, latiere and of course o selec╚Ťie foarte mare de cafea.

Atmosfera intima, ca si cum am fi intr-un spatiu menit sa ne faca ziua mai frumoasa cu ajutorul licorii magice pe care urma sa o alegem. In shop, puteti gasi o diversitate de cafele (Tchibo, Alfredo, Origine Pura Columbia, Jacobs, Illy si muulte alte brand-uri) asezate frumos pe rafturi.

the_coffee_shop_mosilor_large

Cam asta ar fi lista scurta…cea lunga , cu o alta ocazie, poate…Nu zic, nu…stiu ca sunt multe cafenele cool in Bucuresti si merita sa le mentionam pe toate. Fiecare din ele iti ofera ceva unic prin design, produs, servicii, locatie, atmosfera, etc…

Pana la o noua intalnire,

Stay connected! ­čśÇ

www.eastcomfort.com

surse: www.alistmagazine.ro, Arina Baston

http://www.nihasa.ro

Povestea Carului cu Bere

Povestea restaurantului din Bucuresti, in care au mancat la aceiasi masa George Cosbuc, Demi Moore, Rolling Stones

caru5

Povestea Carului cu Bere din Bucuresti nu concentreaza doar ultimii 20 de ani de capitalism, ci incepe cu 111 ani in urma, cand berea era adusa mesenilor cu carul tras de boi. Cu toate ca a ramas printre putinele restaurante cu traditie din Romania, doar proprietarii mai reusesc astazi sa il promoveze. Spre comparatie, distileriile sau berariile vechi din marile capitale europene, ca Praga, Berlin, Dublin sau Edinburgh sunt deja legende, fiind incluse fara ezitare in circuite nationale. In ultimii ani, Romania a fost invadata de restaurante de tip fast-food, care detin o cota importanta din piata totala de doua miliarde de euro, insa Caru’ cu Bere se mentine in topul incasarilor, cu peste cinci milioane de euro anual, nivel asemanator cu cel obtinut de competitorii care apeleaza la servirea rapida, restaurantul din magazinul Ikea si McDonald’s Unirii.

Daca in urma cu 100 de ani, clientii stateau la masa in apropierea lui George Cosbuc, Octavian Goga sau Barbu Delavrancea, din 2006 au mancat la mesele Carului cu Bere membrii trupei Rolling Stones, Demi Moore sau printul mostenitor al Japoniei, care au servit sarmale, mititei, carnati de Plescoi sau specialitatea casei ciolanul cu varza.

caru1

Atmosfera interbelica se simte de cum intri pe usa rotativa din lemn masiv a Carului cu Bere. Mesele din lemn vechi, tocite pe margini de coate, candelabrele, scarile sculptate in forma de spirala, cupolele inalte pictate in nuante de verde si ocru, cu insertii de auriu si rosu sau vitraliile reusesc aproape in totalitate sa transpuna pe oricine intr-o alta lume. Vestimentatia clientilor, paharele si sticlele branduite, purtate pe tavile ospatarilor, sau cateva vitrine frigorifice sunt insa elementele care amintesc ca ai intrat sa iei masa de pranz intr-unul din restaurantele Capitalei la inceput de 2010.

Berea casei direct din fabrica Tuborg

Cele mai comandate feluri de mancare sunt mititeii si ciolanul a carui portie de doua persoane costa 59 de lei. Cel mai scump fel de mancare este insa muschiul de vacuta care costa, in portie de 650 de grame, 88 de lei. Dintre beri, cea mai ceruta, in proportie de 95%, este berea casei Caru’ cu Bere pentru a carei fabricare restaurantul inchiriaza o zi pe luna fabrica Tuborg. “Intr-una din zile, fabrica Tuborg se opreste la 12 noaptea, se curata toate liniile, se igienizeaza, dupa care incepe procesul tehnologic pentru berea Caru’ cu Bere care dureaza pana a doua zi la 12 noaptea”, afirma Mischie.

caru2

La inceput, Caru cu Bere isi lua berea de la Bragadiru. Mischie cunoaste bine istoria berariei, pe care se pregateste sa o spuna la un pahar de apa minerala. “Discutiile cu mostenitorii cladirii pentru administrarea restaurantului au inceput din 2001, dar la vremea respectiva familia Mircea, proprietara cladirii, se afla in proces cu operatorii de atunci – Trocadero, companie care activeaza in domeniul restaurantelor cu actionar majoritar Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS)”, povesteste Mischie, care, impreuna cu Dragos Petrescu, actionarul majoritar cu care administreaza si restaurantele City Grill, Hanu’ Berarilor, Buongiorno si Bundetot, a preluat operarea berariei in februarie 2006 si a redeschis Caru’ cu Bere la opt luni distanta dupa numeroase renovari, restaurari si dotari cu echipamente moderne a bucatariei care au costat in total pana la 1,3 mil. euro.

caru3

Caru’ cu Bere, construit in 1899 cu ajutorul unui imprumut ipotecar de Nicolae Mircea care venise din Ardeal in Bucuresti sa faca afaceri cu bere, a devenit la scurt timp locul de intalnire al oamenilor vremii, al pensionarilor din randul magistratilor, armatei sau literati, dar si al studentilor care primeau o masa gratuita pe zi. “Am pastrat multe scrisori pe care le-a primit bunicul de la parintii acelor studenti care doreau sa-i multumeasca pentru ajutorul de a-si tine copiii in scoala. Toti veneau sa bea o bere aici, iar angajatii aveau locuintele deasupra berariei. Lucrau la Caru’ cu Bere pana la pensie. Si familia mea a locuit aici din momentul in care a fost construita cladirea”, rememoreaza Nicolae Mircea, nepotul fondatorului Carului cu Bere, care ii poarta numele si care acum este proprietarul cladirii, alaturi de una dintre verisoarele sale. Nicolae Mircea mai coboara din cand in cand in restaurant, cand se afla in Bucuresti, comanda o cafea cu trei cutiute de lapte si se cufunda in muzica cantata live din restaurant. “Uneori parca sunt prea multi decibeli aici, mai ales in timpul programelor artistice”, observa Mircea in timp ce vorbeste despre atmosfera din Car de acum peste 60 de ani.

Caru’ cu Bere a fost mult mai mic la inceput, dar din 1926 a fost extins, construindu-se partea unde acum stau barul si scarile care duc la balcon. Deasupra sunt doua apartamente cu mai multe camere, care momentan sunt libere, dar care ar putea fi un butic hotel cu pana la 20 de camere, dupa parerea conducerii Trotter Prim, sau loc pentru diverse expozitii in viziunea boema a lui Nicolae Mircea. Povestile tatalui sau, Radu Mircea, care a preluat pentru o vreme conducerea restaurantului, i-au creionat lui Nicolae Mircea imaginea unei berarii in care “cheflii mai ramaneau dupa ora inchiderii si plecau pe usa din spate, unde de Craciun se facea o masa mare cu toti ospatarii care avea in capul mesei pe familia Mircea sau unde bacsisul se dadea dupa gradul de implicare. Oamenii stateau la coada sa fie asezati la masa unuia dintre cei mai vestiti chelneri si ii lasau bani in plus”.

in 1949 restaurantul a fost rechizitionat (masura exceptionala prin care un organ al administratiei de stat obliga pe cetateni la cedarea temporara a unor bunuri mobile sau imobile pentru nevoile statului), nu inainte ca familia Mircea sa fie obligata sa-si achite creditul ipotecar pe care il facusera in urma cu 50 de ani pentru constructia restaurantului.

car7

Caru’ cu Bere a devenit o cooperativa de pregatire a angajatilor din industria alimentara, care au ajuns sa locuiasca in apartamentele cladirii si sa lucreze in cadrul restaurantului.

Dupa prima renovare, din 1984, restaurantul a decazut. Operat de compania Trocadero, care mai detinea pe atunci restaurante ca Hanul lui Manuc sau Trocadero, cel care ulterior a devenit cazinou in zona Universitatii, unitatea a preluat o imagine prafuita. “O recenzie a acelei perioade spunea ca trebuie sa vizitezi neaparat la Caru’ cu Bere daca ajungi in Romania, dar sa nu stai, sa nu mananci aici. Gresia, care este facuta la Turda in 1920 si peste care au trecut milioane de oameni, a fost distrusa in unele parti. Ulterior am reusit sa o refacem, ba mai mult, am gasit intr-un depozit de la Hanul lui Manuc rezerve de gresie pe care le avem si acum. Placa are peste doi centrimetri inaltime si este colorata in profunzime pana jos. Peretii erau afumati, pe alocuri mucegaiti”, spune Daniel Mischie.

Mircea Nicolae caracterizeaza atmosfera acelei perioade ca fiind “trista”. “Ospatarii aveau la dispozitie un televizor in fata caruia stateau toata ziua in asteptarea clientilor. Restaurantul era gol de cele mai multe ori, insa.”

Demersurile pentru reintrarea in posesie au inceput din 1990, dupa noua ani s-a terminat procesul, Mircea Nicolae a fost recunoscut ca mostenitor, dar pana in 2006 a durat punerea in posesie a restaurantului. In momentul in care Dragos Petrescu si Daniel Mischie au preluat operarea restaurantului, Mircea Nicolae mai purta discutii cu alte companii care voiau sa preia spatiul. “Am primit oferte de milioane de dolari, dar Caru’ cu Bere nu este de vanzare. I-am ales pe cei doi sa opereze restaurantul pentru ca auzisem ca sunt tineri si sunt profesionisti”, spune Mircea, care a incheiat un parteneriat cu Trotter Prim pe 10 ani.

In 2006 a avut loc restaurarea restaurantului. “Nu am modificat absolut nimic. Peretii au trebuit in mare parte sa fie stersi si repictati dupa poze, recenzii de la Ministerul Culturii pentru ca erau mucegaiti sau pictati cu var. Mare parte din mobilier este cel din 1924 si unde este curbat este tocit de coate”, explica Mischie.

Opt luni a durat consolidarea restaurantului, pe santier lucrand 120 de muncitori. Pictorul (acelasi care a participat si la prima renovare), constructorii sau restauratorii au fost acreditati de Ministerul Culturii pentru a putea lucra la Caru’ cu Bere.

Din perioada comunista nu au mai pastrat aproape nimic, in afara de nea Ion, ospatar care lucreaza aici de peste 40 de ani. In varsta de 56 de ani, nea Ion a trecut de-a lungul timpului de la comanda tinuta minte la comanda scrisa pe carnetel, iar astazi lucreaza cu un POS. Nu prea s-a acomodat, “dar este o obligatie morala pentru noi ca nea Ion sa beneficieze de un tratament special”, dupa cum spune Mischie.

Acum localul este unul foarte cautat atat pentru atmosfera cat si pentru serviciile pe care le ofera.

Recomnadam sa faceti rezervare in prealabil:0726 282 373 Restaurant Caru cu Bere, zona centrul Vechi, Strada Stavropoleos 5

https://www.carucubere.ro/

Surse: Articol scris de Cristina Stoian, preluat din Ziarul Financiar.

http://www.zf.ro

http://www.eastcomfort.com/

Stay connected! ­čśÇ

Ho!Ho!Ho! Merry Christmas!!!

Ei, da, suntem in luna cadourilor, in luna cea mai frenetica si cea mai asteptata.

Este luna mea preferata din tot anul, iar Craciunul este sarbatoarea favorita. Imi aduce aminte de acele Craciunuri cu multa zapada, colindatori, cozonacii bunicii care miroseau divin prin toata casa, eternul moment preferat de tata sau bunicul, dupa caz, cu alegerea/cioplitul bradului si montarea lui, ca mai apoi sa venim noi, fetele casei cu ornamentele…Imi aduc aminte ca de fiecare data puneam┬ávata pe crengi, asa, sa semene cu zapada si de fiecare data cand treceam pe langa el, ma mai agatam de cate o bucata de vata pe haine…Adoram sa stau seara, pe fotoliu si sa privesc bradul, luminitele, globuletele…eram in visare si cam asa sunt si acum… Sau cum asteptam seara de ajun!!! WOW!! Agitatie maxima! N-aveam somn, n-aveam stare, imi frecam mainile si buzele de emotie si nerabdare :))) Si de fiecare data, primeam cadouri frumoase si eram asa de incantata!!!

Mai stiti si de pungulitele de sarbatori de la fabrica parintilor??? De vis! Asteptam alea 2 portocale si un baton de ciocolata ca pe Dzeu! :))))

Ce vremuri…Cel putin le apreciam si ma bucuram maxim de orice cadou, cu inima curata si cu sufletel inocent de copil…

Ce avem astazi?

Muuulta publicitate, superficialitate, imagini ireale, consumerism, zgomot, alergatura si aiureala, stres si la final esti rupt in doua si tot n-ai apucat sa faci tot ce-si propusesesi initial..inutil dupa parerea mea.

Sfat: Ia o pauza! Respira! Nu uita esentialul!

Eu inca mai pastrez acea atmosfera, sau cel putin incerc sa fac asta de fiecare Craciun…si mai incerc sa pastrez acea seninatate cu care priveam bradutul si ce imi imaginam…imi doream si alte Craciunuri alaturi de ai mei, imi doream sa-i am aproape si sa ne bucuram de cateva zile de fericire…doar sa-i am langa mine! Atat!

Sarbatori Fericite, dragii mei! Aveti grija de voi!

Stay connected! ­čśÇ

http://www.eastcomfort.com/

Therme Bucuresti

ag

Romania detine o treime din izvoarele termale si minerale ale Europei. Un potential imens, din ce in ce mai bine speculat de investitori. La randul lor, turistii revin in statiunile balneoclimaterice consacrate precum Baile Herculane, Calimanesti, sau Baile Felix.

t2

Therme Bucure┼čti, centrul de wellness, relaxare ┼či entertainment bazat pe ape termale a fost deschis la Balote┼čti, l├óng─â Bucure┼čti, dup─â o investi┼úie de peste 50 milioane euro, estimeaz─â c─â va avea ├«ntre 800.000 ┼či 1 milion de vizitatori pe an.

Construcţia centrului a început în octombrie 2013, investiţia aparţinând grupului austriac A-Heat.

Potrivit dezvoltatorilor, Therme Bucure┼čti este cel mai mare centru european de wellness, relaxare ┼či entertainment bazat pe ape termale. Investi┼úia a fost dezvoltat─â pe un teren de 250.000 mp, are o suprafa┼ú─â total─â de peste 30.000 mp ┼či o capacitate de 4.000 de persoane simultan.

t1

La Therme Bucuresti, apa geotermala este adusa la suprafata de la o adancime de peste 3.100 de metri. Forajul este o dubla premiera pentru Romania moderna, pentru ca este cel mai adanc foraj de apa termala realizat dupa 1989 si foloseste o tehnica revolutionara, care pastreaza toate calitatile fizice si chimice ale apei, pana la suprafata. Noutatea absoluta din zona Spa & Wellness este oferita de cele sase saune tematice si o baie de aburi.

t3

t6

Zona Galaxy din cadrul Therme Bucuresti detine cel mai spectaculos sistem de tobogane indoor din Centrul si Sud-Estul Europei. Lungimea totala a acestora este de 1,5 kilometri, iar zonele de plecare au o inaltime de pana la 14 metri, ele fiind concepute pentru a oferi multiple ocazii de entertainment pentru toate varstele. Zona cuprinde 16 tobogane, dintre care 7 pentru copii, 2 tobogane care ‘strapung’ acoperisul cladirii, tobogane interactive cu jocuri de lumini sau ‘Racer’, unde pot concura pana la 3 participanti simultan, precum si ‘Crazy River’, cu un volum de apa de peste 2.500 mc/ora.

pis22

In zona relaxarii, au fost aduse peste 800.000 de plante. Sute de palmieri inconjoara piscina principala. Aici gasim cea mai mare piscina cu valuri din Romania si 16 tobogane. In zona de rasfat, vizitatorii au de ales dintr-o varietate de saune tematice si o piscina cu seleniu.

Preturile variaza in functie de zona si de perioada petrecuta si le puteti gasi pe site-ul oficial.

Programul este urmatorul:

Luni – Joi:┬á09:30 – 23:30
Vineri – Duminica 08:00 – 01:00

www.eastcomfort.com

Surse: http://stirileprotv.ro/

www.descopera.ro

Sarbatori Fericite!!

Si iata-ne in preajma Craciunului, in perioada cea mai frumoasa a anului, in luna cadourilor, in luna in care lumea freamata de zor si orasul e impodobit cu luminite frumos colorate, in luna in care zambetul e gratis si parca dam atentie mai mare celui de langa noi.

Ce facem in aceasta perioada in Bucuresti, pe langa sarmale, cozonaci, racituri.. ne mai si plimbam, sa mai vedem o piesa de sezon la teatru, un concert bun sau o bere cu prietenii sa mai destindem atmosfera…;)

Pe unde? Pai, avem targul de Craciun si avem spectacole.

Este o perioada incarcata de multa energie pozitiva si echipa EastComfort va ureaza Sarbatori Fericite si tot ce va doriti! Ganduri frumoase si fapte pe masura!

Craciun Fericit si Un An Nou plin de realizari si impliniri!

http://bucharestchristmasmarket.ro/

Bucharest-Christmas-Market_1

Sursa: fotoStefan.ro

infomusic.ro

http://www.infomusic.ro/concerte-2015-decembrie/

http://www.eastcomfort.com/

Bucharest’s New Old City

A decade of refurbishment has resulted in a charmimg, walkable quarter with enough sights to keep you occupied for the day and enough bars and clubs to ensure you never have to sleep.

old city

http://www.bbc.com/travel/story/20130712-bucharests-new-old-city

Stay connected! ­čśÇ

www.eastcomfort.com

Muzeul Antipa (Muzeul Na╚Ťional de Istorie Natural─â Grigore Antipa)

Din categoria :”Ce mai vizitam prin Bucuresti?”

Acum ca primavara a venit, e soare, e placut sa te plimbi, sa te admiri copacei, pasari, iti recomandam si vizitarea Muzeului Antipa.

Muzeul Na╚Ťional de Istorie Natural─â Grigore Antipa este un muzeu din Bucure╚Öti, amplasat ├«n ╚śoseaua Kiseleff nr. 1. Patrimoniul muzeului este format din peste 2 milioane de piese, grupate ├«n diferite colec╚Ťii zoologice, paleontologice, de minerale ╚Öi roci ╚Öi etnografice.

Ca majoritatea Muzeelor de┬áIstorie natural─â, Muzeul Na╚Ťional de Istorie Natural─â “Grigore Antipa” are trei func╚Ťii principale┬á:

  • Muzeologia, anume conservarea, restaurarea ╚Öi prezentarea Colec╚Ťiilor, at├ót pentru cercet─âtori, pentru corpul didactic sau pentru ╚Öcolari, c├ót ╚Öi pentru public┬á;
  • Cercetarea, anume expedi╚Ťiile, taxonomia, lucr─ârile ╚Ötiin╚Ťifice ├«n diferitele domenii ale istoriei naturale, ╚Öi publica╚Ťiile corespunz─âtoare┬á;
  • ├Änv─â╚Ť─âm├óntul ╚Öi vulgarizarea, anume ├«nv─â╚Ť─âm├óntul superior, studiile doctorale, conferin╚Ťele, activitatea de popularizare didactic─â, rela╚Ťiile cu ├«nv─â╚Ť─âm├óntul public, publicarea documentelor, c─âr╚Ťilor, bro╚Öurilor, CD-urilor ╚Öi site-urilor difuz├ónd ceea ce┬áGrigore Antipa┬á╚Öi┬áEmil Racovi╚Ť─â┬ánumeau “Cultura naturalist─â“.

Speciali╚Ötii Muzeului cerceteaz─â at├ót sistematica, faunistica, ecologia ╚Öi zoogeografia diferitelor grupe de┬ánevertebrate┬á╚Öi┬ávertebrate┬ádin┬áfauna┬áRom├óniei ╚Öi mondial─â, c├ót ╚Öi muzeologia (studii asupra rela╚Ťiei muzeu-public, asupra rolului social al muzeelor, asupra modalit─â╚Ťilor moderne de expunere, tehnicilor moderne de conservare, restaurare ╚Öi naturalizare, de eviden╚Ť─â a materialului din colec╚Ťii…).

Programele ini╚Ťiate de Muzeu se adreseaz─â tuturor cet─â╚Ťenilor indiferent de v├órst─â sau de nivelul de cultur─â, cu o deosebit─â aten╚Ťie pentru elevi ╚Öi studen╚Ťi, care au o pondere ├«nsemnat─â ├«n r├óndul vizitatorilor. Copiii ╚Öi tinerii sunt mai receptivi la informa╚Ťii ╚Öi mai u╚Öor dispu╚Öi s─â-╚Öi adapteze mentalitatea ╚Öi modurile de consum, necesit─â╚Ťii de a ocroti patrimoniul natural ╚Öi cultural pentru a prezerva s─ân─âtatea, calitatea de via╚Ť─â ╚Öi gradul de civiliza╚Ťie al genera╚Ťiilor viitoare, al c─âror ├«nainta╚Öi sunt. De aceea, Muzeul organizeaz─â programe speciale pentru elevi, bazate ├«n parte pe cuno╚Ötin╚Ťele prev─âzute ├«n programele ╚Öcolare, dar ╚Öi pe activit─â╚Ťi extracurriculare care ├«i ajut─â s─â devin─â ÔÇ×eco-cet─â╚ŤeniÔÇŁ responsabili ╚Öi con╚Ötien╚Ťi de ├«nsemn─âtatea mediului pentru supravie╚Ťuirea speciei┬áHomo sapiens… ├«mpreun─â cu toate celelelte.

Muzeul ├«╚Öi propune ╚Öi organizarea unor programe care s─â se desf─â╚Öoare ├«n colaborare cu institu╚Ťiile de ├«nv─â╚Ť─âm├ónt ╚Öi ONG-uri implicate ├«n educarea publicului de toate v├órstele.

Muzeul este organizat pe trei zone de vizitare :

  • la demisol este zona “Biodiversitatea Rom├óniei”┬á;
  • la parter sunt prezentate ecosisteme de pe toat─â suprafa╚Ťa p─âm├óntului┬á;
  • etajul este rezervat preistoriei ╚Öi istoriei umane, etnologiei, mineralogiei, entomologiei ╚Öi biologiei marine.
  • Vitrinele care sunt ├«nso╚Ťite de o pl─âcu╚Ť─â metalic─â pe care e desenat─â o casc─â, au parte de comentarii audio, disponibile ├«n limbile rom├ón─â, francez─â ╚Öi englez─â. Textele de pe pl─âcu╚Ťele de prezentare ╚Öi cele de pe butoanele interactive sunt ├«n limbile rom├ón─â ╚Öi englez─â.

Biletele pentru adul╚Ťi cost─â 20 de lei f─âr─â reducere, 5 lei pentru copii, studen╚Ťi ╚Öi pensionari. Vizitatorilor le este interzis─â imortalizarea exponatelor din muzeu cu aparate foto profesionale, ├«ns─â ace╚Ötia pot folosi camere de amatori sau semiprofesionale.

Muzeul g─âzduie╚Öte uneori expozi╚Ťii temporare de mare succes, cum a fost cazul celei de anatomie uman─â┬áHuman Body┬ádin 2013.

muzeul Antipa muzeul Antipa muzeul Antipa MUZEUL ANTIPA - MODERNIZARE muzeul Antipa

Stay connected! ­čśÇ

http://www.eastcomfort.com/

Surse: www.wikipedia.ro

Palatul Parlamentului

┬á ┬á ┬á ┬á ┬á ┬á ┬áPalatul Parlamentului┬ádin┬áBucure╚Öti,┬áRom├ónia┬á(cunoscut ├«nainte de┬árevolu╚Ťie┬ásub numele de┬áCasa Republicii┬ásau┬áCasa Poporului┬á, m─âsoar─â 270┬ám┬ápe 240 m, 86 m ├«n─âl╚Ťime, ╚Öi 92 m sub p─âm├ónt. Are 9 nivele la suprafa╚Ť─â ╚Öi alte 9 subterane. Conform┬áWorld Records Academy, Palatul Parlamentului este cea mai mare cl─âdire administrativ─â pentru uz civil ca suprafa╚Ť─â din lume, cea mai scump─â cl─âdire administrativ─â din lume ╚Öi cea mai grea cl─âdire din lume.┬áCl─âdirea┬áPalatului┬áParlamentului se afl─â situat─â ├«n partea central─â a Bucure╚Ötiului (sector 5), pe locul care ast─âzi se cheam─â┬áDealul Arsenalului, ├«ncadrat de strada Izvor la vest ╚Öi nord-vest, Bulevardul Na╚Ťiunile Unite spre nord, Bulevardul Libert─â╚Ťii la est ╚Öi Calea 13 Septembrie la sud. Aceasta se afl─â la 10 minute distant─â de Pia╚Ťa Unirii ╚Öi 20 de minute de Gara de Nord (cu autobuzul 123).

Dealul pe care se afl─â ast─âzi Palatul Parlamentului este ├«n general o crea╚Ťie a naturii, av├ónd o ├«n─âl╚Ťime ini╚Ťial─â de 18 m, dar partea dinspre Bulevardul Libert─â╚Ťii este ├«n─âl╚Ťat─â ├«n mod artificial.

Cl─âdirea are o suprafa╚Ť─â desf─â╚Öurat─â de 330.000 m┬▓, ├«nscriindu-se, dup─â World Records Academy, la capitolul “Cl─âdiri Administrative”, pe locul 2 ├«n lume dup─â cl─âdirea┬áPentagonului, iar din punct de vedere al volumului, cu cei 2.550.000 m┬│ ai s─âi, pe locul 3 ├«n lume, dup─â cl─âdirea de asamblare a rachetelor spa╚Ťiale de la┬áCape Canaveral┬ádin┬áFlorida┬á╚Öi dup─â┬ápiramida┬álui┬áQuetzalcoatl┬ádin┬áMexic. Pentru compara╚Ťie se poate men╚Ťiona c─â aceast─â cl─âdire dep─â╚Öe╚Öte cu 2% volumul┬ápiramidei lui Keops┬ádin┬áEgipt, ╚Öi de aceea unele surse o caracterizeaz─â ca pe o construc╚Ťie ÔÇ×faraonic─âÔÇŁ .

├Änceput ├«n timpul regimului comunist, (autointitulat ÔÇ×Epoca de AurÔÇŁ a Rom├óniei ╚Öi ├«nl─âturat ├«n mod violent, prin┬áRevolu╚Ťia din 1989), a╚Öa-numitul┬áProiect Bucure╚Öti┬áa fost un proiect ambi╚Ťios al cuplului Ceau╚Öescu ├«nceput ├«n anul 1978, ca o replic─â a ora╚Öului┬áPhenian, capitala┬áCoreei de Nord. Un proiect de sistematizare exista ├«nc─â din anii ’30 (din timpul lui Carol al II-lea) pentru zona Unirii – Dealul Arsenalului.

Dup─â cutremurul din 1977┬áNicolae Ceau╚Öescu┬áa ordonat ÔÇ×reconstruireaÔÇŁ Bucure╚Ötiului ca un nou ora╚Ö, de sine st─ât─âtor. ├Än anii 1978-79 a avut loc un concurs la nivel na╚Ťional pentru reconstruirea Bucure╚Ötiului. Concursul a durat aproape 4 ani ╚Öi a fost c├ó╚Ötigat de┬áAnca Petrescu, o t├ón─âr─â arhitect─â de numai 28 de ani, care a fost numit─â arhitect ╚Öef a acestui proiect excep╚Ťional de controversat.

╚śantierul propriu-zis a ├«nceput ├«n anii 1980 cu demolarea a peste 7┬ákm┬▓ din vechiul centru al capitalei ╚Öi relocarea a peste 40.000 de oameni din aceast─â zon─â. ├Äntre cl─âdirile disp─ârute se num─âr─â┬áM─ân─âstirea V─âc─âre╚Öti, Spitalul Br├óncovenesc, Arhivele Na╚Ťionale, Stadionul Republicii, etc. Lucr─ârile s-au efectuat cu munca for╚Ťat─â a militarilor ├«n termen ╚Öi astfel costul a fost redus la minimum.

Acest proiect de reconstruire a Bucure╚Ötiului, cuprindea o serie de cl─âdiri cum ar fi: Palatul Parlamentului – Casa Republicii, Ministerul Ap─âr─ârii Na╚Ťionale, Casa Radio, Hotelul Marriott – Casa de Oaspe╚Ťi, Casa Academiei Rom├óne, Parcul Izvor ╚Öi Bulevardul Unirii – Victoria Socialismului.

├Än 1989 costurile cl├Ądirii erau estimate la 1.75 miliarde dolari SUA, iar ├«n 2006 la 3 miliarde Euro.

Galeria de Onoare și holul Intrării Oficiale

Este un culoar lung de 150 m și lat de 18 m, cu uși glisante din stejar în trei zone distincte, cu geam de cristal, construite pe schelet metalic.

Galeria conduce c─âtre spa╚Ťiile reprezentative ale corpurilor de cl─âdire. Ea se g─âse╚Öte ├«n latura de est a┬áedificiului, cu deschidere spre┬áPia╚Ťa Unirii. Acest spa╚Ťiu a ├«nceput s─â capete form─â printr-un concurs de propuneri de finisare, acestea materializ├óndu-se prin prezentarea de machete de la scara 1/21 la m─ârime natural─â ├«n ╚Öantier.

Ca finisaj, plafoanele sunt realizate cu stucaturi din ipsos, cu elemente florale, av├ónd ca baz─â de inspira╚Ťie elemente din┬áarhitectura br├óncoveneasc─â.

Pardoseala din zona central─â este conceput─â ├«n forma unui mare covor, cu marmur─â alb─â ╚Öi C─âprioara bej, ╚Öi o bordur─â de elemente decorative, compozi╚Ťie ├«n alc─âtuirea c─âreia, pe l├óng─â cele din marmura alb─â de┬áRu╚Öchi╚Ťa┬á╚Öi cea bej de┬áC─âprioara, mai intr─â ╚Öi ro╚Öul ╚Öi negrul de┬áMoneasa.

Apoi cele 34 coloane ce sprijin─â┬ábol╚Ťile┬ásunt de form─â┬áoctogonal─â┬á╚Öi sunt realizate din marmur─â alb─â cu elemente decorative sculptate. Aici a mai fost folosit─â ╚Öi marmura roz de Ru╚Öchi╚Ťa.

Galeria este iluminat─â natural de 14 ferestre ╚Öi por╚Ťi-ferestre. Iluminarea este completat─â ╚Öi de 67 lustre din cristal. Decorul ei reia ├«n fiecare latur─â a Galeriei de Onoare planul Zonei 1 din Palatul Parlamentului.

Sala Nicolae B─âlcescu

Sala poart─â numele marelui┬áom politic,┬áistoric, g├ónditor┬ádemocrat┬á╚Öi┬árevolu╚Ťionar┬árom├ón┬áNicolae B─âlcescu┬á(1819-1852).

Sala are capitelele coloanelor grecești dorice, din bronz.

Marmura roz folosit─â pentru aceste coloane este de┬áRu╚Öchi╚Ťa, iar candelabrele precum ╚Öi aplicele proiectate de arhitec╚Ťi sunt executate de arti╚Öti plastici la┬áMedia╚Ö.

De remarcat c─â draperiile din m─âtase sunt ╚Ťesute la Sighi╚Öoara ├«n tehnica┬ábrocart┬á╚Öi confer─â spa╚Ťiului un maximum de ambient ╚Öi frumuse╚Ťe.

Covorul ├«nflorat este ╚Ťesut la┬áCisn─âdie, iar m─â╚Ötile care acoper─â radiatoarele sunt lucrate manual, din┬áalam─â.

├Än aceast─â sal─â se reg─âse╚Öte singurul material din cl─âdire care nu este rom├ónesc ╚Öi anume lemnul de┬ámahon, de altfel foarte pre╚Ťios, din care sunt f─âcute u╚Öile. Acesta este un cadou primit de Ceau╚Öescu din partea prietenului s─âu,┬áMobutu Sese Seko, pre╚Öedintele statului┬áZair┬á(azi┬áRepublica Democrat─â Congo).

Sala Nicolae Iorga

Sala poart─â numele lui┬áNicolae Iorga┬á(1871┬áÔÇô┬á1940), istoric,┬áorator, om politic ╚Öi┬áscriitor, membru al┬áAcademiei Rom├óne,┬áprim ministru┬á├«n anul┬á1930.

Sala este decorat─â cu acelea╚Öi esen╚Ťe de lemn pentru tavan ╚Öi pere╚Ťi, predomin├ónd lemnul de stejar. Casetoanele formate ├«ntre st├ólpii de lemn sunt ├«mbr─âcate cu┬ám─âtase, material din care sunt f─âcute ╚Öi draperiile.

Mobilierul este┬áart-deco┬á(monument stilistic la mijlocul anilor ÔÇÖ20-ÔÇÖ30, socotit mult─â vreme ca o prelungire a┬áArt nouveau-lui si┬áJugendstil-ului).

Pere╚Ťii sunt ornamenta╚Ťi cu lucr─ârile arti╚Ötilor:┬áMargareta Sterian┬áÔÇô “Flori stilizate” ╚Öi “Vas cu flori”,┬áNicolae Blei┬á– “Vas cu flori ╚Öi flori de mas─â”, “Toamna la Andria╚Öu”, “Vas cu flori” ╚Öi “Prim─âvara la Andria╚Öu” (post-impresionist),┬áGheorghe Simion┬á– “Crizanteme cu vioar─â” (realismul artei de la┬á1900),┬áZamfir Dumitrescu┬á– “Flori ├«n peisaj de toamn─â” (stilul picturilor┬áflamande).

Sala A.I. Cuza

Sala care poart─â numele domnitorului┬á╚Ü─ârii Rom├óne╚Öti┬á╚Öi al┬áMoldovei┬áa fost terminat─â ├«nainte de anul┬á1989, ╚Öi era destinat─â a fi sal─â de protocol la cel mai ├«nalt nivel: “Sala de seminare de documente ╚Öi tratative”, ce s-ar fi numit┬áRom├ónia. Aceasta este una din s─âlile cele mai impozante ale Palatului, cu cea mai mare ├«n─âl╚Ťime (circa 20 m), ╚Öi a doua ca suprafa╚Ť─â – 2.040 m┬▓.

Aceast─â sal─â este situat─â ├«n axul principal al palatului, cu deschidere printr-o┬álogie┬áampl─â c─âtre Pia╚Ťa Constitu╚Ťiei ╚Öi Bulevardul Unirii.

Sala, cu un fond de culoare┬ároz, are o arhitectur─â┬áeclectic─â┬áav├ónd ca element principal de compozi╚Ťie coloana angajat─â cu capitel ├«n stil┬ácorintic┬á╚Öi cu fusul coloanei prelucrat cu motive ornamentale tradi╚Ťionale arhitecturii stilului Br├óncovenesc. Coloanele sunt din marmur─â alb─â de Ru╚Öchi╚Ťa.

Alte elemente ce participă la arhitectura interioară a sălii sunt ușile monumentale sculptate cu motive decorative, încadrate în rame de marmură și măști de radiatoare turnate în alamă, bogat ornamentate.

Plafonul, compus din 7 luminatoare ritmate, pe traversele sălii, executate din tablă aurită, este croit în boltă (candelabru ascuns).

Draperiile din brocart de catifea cusute cu fir de aur subliniaz─â luxul acestei s─âli. Pe peretele fundal se afl─â un arc central puternic, luminat pe contur, flancat de dou─â coloane.

╚śi aceast─â sal─â trebuia s─â dispun─â de tronul conduc─âtorului, iar pentru buna desf─â╚Öurare a activit─â╚Ťilor s-a dispus construirea unui balcon ├«n care era instalat─â┬áorchestra, cu o capacitate de 31 oameni, cu acces de la un nivel superior.

Astfel, sala a g─âzduit ├«n anul┬á1995, concertul dirijat de┬áYehudi Menuhin, ├«n cadrul redeschiderii Festivalului Interna╚Ťional de Muzic─â “George Enescu”.

Aceast─â sal─â a concentrat, ├«n realizarea sa, un num─âr mare de meseria╚Öi din capital─â ╚Öi din ╚Ťar─â, mae╚Ötri┬áipsosari, modelatori, arti╚Öti plastici, speciali╚Öti ├«n marmur─â sculptat─â, etc.

Sala Ion C. Bratianu

Sala, situat─â ├«n axul palatului, la parter, este medie ca suprafa╚Ť─â. Gra╚Ťie celor dou─â cur╚Ťi interioare care o ├«nconjoar─â, luminozitatea acestei s─âli este excep╚Ťional─â, intensificat─â ╚Öi de lustrele ╚Öi aplicele care reproduc candelabrele de epoc─â.

Este format─â dintr-un spa╚Ťiu central cu o deschidere de 42 m flancat─â pe cele doua p─âr╚Ťi ├«nspre cur╚Ťile interioare de dou─â nave laterale de 6 m.

Spa╚Ťiul central este desp─âr╚Ťit de spa╚Ťiile laterale de o suit─â de coloane libere, ├«mbr─âcate ├«n marmur─â.

Decora╚Ťia perimetral─â este ritmat─â de un sistem de arce ╚Öi pila╚Ötri din marmur─â bogat ornamentat─â. Decora╚Ťia din marmur─â se ├«mbin─â cu decora╚Ťia realizat─â ├«n aceea╚Öi manier─â din┬ástuc┬áat├ót la pere╚Ťi c├ót ╚Öi la tavan. Tavanul are o┬áscaf─â┬ácircular─â┬átangent─â┬ála p─âtratul format de spa╚Ťiul central, este bogat ornamentat cu o ampl─â┬ározet─â┬ácentral─â ├«n axul c─âreia se afl─â un candelabru spectaculos. Tot ├«n cadrul rozetei circulare perimetral sunt suspendate candelabre de dimensiuni mai mici.

Pardoseala┬ápreia principiile compozi╚Ťionale ale tavanului av├ónd o rozet─â mare, central─â, cu elemente geometrice compuse din sortimente de marmur─â din diferite cariere, totul┬áautohton.

Draperiile de catifea ro╚Öie cu fir de aur ╚Öi argint, cu┬ápasmanterii┬á╚Öi┬áciucuri┬ásunt brodate de┬ác─âlug─âri╚Ťele┬ádin m─ân─âstirile┬áAgapia┬á╚Öi┬áV─âratec.

Ea s-a numit ini╚Ťial┬áSala Provinciilor┬ápentru c─â ├«ntr-o tematic─â ini╚Ťial─â trebuia s─â simbolizeze prin decorare jude╚Ťele ╚Ť─ârii, lucru care nu s-a mai realizat.

Sala Tache Ionescu

Sala┬áTache Ionescu┬áeste folosit─â ├«n general pentru t├órguri, expozi╚Ťii, cocktail-uri, cel mai adesea ├«mpreun─â cu sala Unirii, care o continu─â.

Din sala Ion I. C. Br─âtianu se intr─â ├«ntr-un spa╚Ťiu tampon care con╚Ťine circula╚Ťiile verticale, sc─ârile ╚Öi lifturile de acces la Sala Unirii, considerat┬áfoaierul┬ápropriu-zis al acestei s─âli. Foaierul, flancat de cele dou─â noduri de circula╚Ťie vertical─â, are o deschidere de 42 m, cuprins ├«ntre dou─â colonade ╚Öi dou─â nave laterale de 6 m.

Colonadele sunt din marmur─â alb─â, ca ╚Öi ancadramentele celor cinci u╚Öi de acces ├«n Sala Unirii. Decora╚Ťia este conceput─â ├«ntr-o manier─â ce aminte╚Öte de arta orientului antic, av├ónd at├ót tavanul c├ót ╚Öi restul elementelor de┬ástructura┬árealizate ├«n acest fel.

De remarcat u╚Öile monumentale, cu arce ├«n plin centru foarte bogat sculptate. Iluminarea este foarte bogat─â dat fiind c─â acest spa╚Ťiu nu beneficiaz─â de lumin─â natural─â (12 candelabre ╚Öi 26 de aplice din cristal de Media╚Ö). Tavanul este acoperit de o foi╚Ť─â de┬áaur, iar prin orificiile din cadrul s─âu circul─â aerul natural, Ceau╚Öescu nevr├ónd s─â apeleze la sistemul cu aer condi╚Ťionat, de frica┬áotr─âvirii.

Pardoseala are un câmp central simplu și motive ornamentale marginale unde predomină elementele geometrice și florale.

├Än aceast─â sal─â sunt expuse lucr─âri de pictur─â ╚Öi art─â decorativ─â ÔÇô┬átapiserii. Printre pictori se num─âr─â┬áAngela Br─âdean┬áÔÇô “Co╚Öul cu trandafiri”,┬áMarin David┬áÔÇô “Gr─âdina p─âcii” ╚Öi┬áVasile Celmare┬ácare de╚Öi a f─âcut ╚Öi pictur─â monumental─â, nu s-a ├«ndep─ârtat de pictura de gen cum ar fi “Interior”, “Magnolii” sau “Flori”.

Tapiseriile expuse sunt “Toamn─â II” de┬áOvidiu Moga┬á╚Öi “Unirea” de┬áMaria Neme╚Ö.

Expunerea lor urmărește să dea o imagine succintă asupra dezvoltării acestor genuri de artă.

Sala Unirii

La┬á22 decembrie┬á1994┬ásala a fost inaugurat─â cu ocazia celei de-a cincea comemorari a Revolu╚Ťiei rom├óne din 1989.

Sala Unirii a fost proiectat─â pentru marile recep╚Ťii care ar fi avut loc la nivel de┬á╚Öef de stat┬á├«n aceast─â cl─âdire. Denumirea ei ini╚Ťial─â a fost “Sala de banchete”, ceea ce a atras dup─â sine ╚Öi o tratare arhitectural─â cu fast a acestei s─âli. Spa╚Ťiul interior este cel mai amplu (fiind a doua ca ├«n─âl╚Ťime) dintre s─âlile Centrului Interna╚Ťional de Conferin╚Ťe, de excep╚Ťie, din ├«ntregul palat. Este rodul multor zile ╚Öi nop╚Ťi de lucru, at├ót pentru arhitec╚Ťii, c├ót ╚Öi pentru constructorii ╚Öi arti╚Ötii plastici rom├óni.

Este compus─â dintr-o nav─â mare central─â (18/54m), cu un luminator central bogat ornamentat (din┬áaluminiu┬áturnat, acoperit cu┬áslagmetal┬áauriu) ╚Öi dou─â nave laterale (6x42m), desp─âr╚Ťite ├«ntre ele prin dou─â colonade. Nava principal─â are ├«n─âl╚Ťimea medie de 15m, iar cele dou─â laterale de 12,50m cu plafoanele rezolvate cu intersec╚Ťii de cilindri.

Coloanele au caneluri ├«n stil rom├ónesc, cu capitel corintic ╚Öi sunt din marmur─â alb─â de Ru╚Öchi╚Ťa. Pere╚Ťii au oglinzi de ipsos cu ancadramente din marmur─â alb─â de Ru╚Öchi╚Ťa bogat ornamentate. Fundalurile sunt tratate aproape identic cu un arc puternic foarte ornamentat ╚Öi c├ómpul din marmur─â alb─â. Tavanul este din sticl─â.

Date fiind dimensiunile s─âlii, pe latura lung─â de intrare, u╚Öile au fost tratate ca portale monumentale, casetate cu intarsii din lemn de cire╚Ö, iar rama din marmur─â alb─â, cu motive inspirate din arhitectura tradi╚Ťional─â rom├óneasc─â.

Sala se deschide direct c─âtre exterior, c─âtre parc, prin ni╚Öte u╚Öi ÔÇô ferestre ├«nalte de 8m cu ornamente metalice din inox.

Luminatorul care ocupă aproape toată nava centrală este executat de către artiștii plastici cu elemente din aluminiu turnat acoperit cu șlagmetal auriu.

Covorul imens (1100 m┬▓) care acoper─â toat─â partea central─â a s─âlii, a fost proiectat special pentru acest spa╚Ťiu, av├ónd elemente preluate din decorurile s─âlii. Are o greutate de cca. 3t, drept pentru care e nevoie cam de 35 de oameni pentru a-l desf─â╚Öura. Nu este expus ├«n permanen╚Ť─â, sala fiind foarte des folosit─â pentru t├órguri ╚Öi expozi╚Ťii na╚Ťionale ╚Öi interna╚Ťionale.

La fel ca și în foaierul dinaintea sălii, ecoul este foarte puternic.

Pe pere╚Ťii din capetele s─âlii trebuiau s─â stea portretele celor doi so╚Ťi┬á, av├ónd fiecare 10 m ├«n─âl╚Ťime.

Sala C.A.Rosetti

Sala┬áC. A. Rosetti┬áeste sal─â de spectacole a Centrului Interna╚Ťional de Conferin╚Ťe ce g─âzduie╚Öte, de asemenea, conferin╚Ťe, concerte, piese de teatru etc.

Ca arhitectură interioară se remarcă elementele stilului cubist, art-deco (scaune) în culori în care predomină ocru-auriu, conferindu-se astfel sălii o anumită intimitate.

Covoarele sunt ├«n┬ásemicerc, ca ╚Öi b─âncile care circumscriu spa╚Ťiul central.

Întreaga încăpere este dominată de imensul candelabru central, cel mai important din întreaga clădire.

Istoria cl─âdirii dup─â 1989

Din┬á1994┬á├«n cl─âdire func╚Ťioneaz─â┬áCamera Deputa╚Ťilor, dup─â ce sediul ini╚Ťial al institu╚Ťiei,┬áPalatul Camerei Deputa╚Ťilor, a fost donat de stat┬áBisericii Ortodoxe Rom├óne. ├Äncep├ónd din┬á2004┬áaici se afl─â ╚Öi┬áSenatul Rom├óniei, ini╚Ťial fiind g─âzduit ├«n fosta cl─âdire a Comitetului Central al┬áPartidului Comunist Rom├ón. De asemenea, Palatul Parlamentului g─âzduie╚Öte ├«n numeroasele sale s─âli ╚Öi saloane, o ├«ntreag─â varietate de evenimente, expozi╚Ťii sau ├«nt├ólniri.

├Än perioada 2003-2004 a fost construit─â o anex─â din sticl─â de-a lungul ascensoarelor exterioare. Aceast─â construc╚Ťie are ca scop facilitarea accesului la┬áMuzeul Na╚Ťional de Art─â Contemporan─â┬á(MNAC), deschis ├«n 2004, dup─â o reamenajare ├«n aripa vestic─â a palatului. ├Än aceea╚Öi perioad─â, un proiect ce sus╚Ťinea arborarea unui┬ásteag┬áuria╚Ö a fost anulat ca urmare a protestelor venite din partea publicului. Un drapel se afla deja arborat pe cl─âdire dar a fost ├«ndep─ârtat ├«mpreun─â cu suportul.

Restaurantul, accesibil doar politicienilor, a fost renovat, proiect urmat de amenajarea unei piscine, saune ╚Öi a unor facilit─â╚Ťi sportive la nivelul 1 al subsolului.

De asemenea, din 1995, cl─âdirea g─âzduie╚Öte sediul Ini╚Ťiativei de Cooperare Sud-est European─â┬á, o organiza╚Ťie ce are ca scop o colaborare pentru reducerea nivelului criminalit─â╚Ťii transfrontaliere ├«n ╚Ť─ârile membre.

O mare parte din cl─âdire (aripa vestic─â, o parte din aripa de est, o parte din al doilea nivel, nivelul 3 subsol ╚Öi celelalte aflate sub acesta), urmeaz─â a fi terminate. ├Äntre timp, o┬áparcare┬ásubteran─â se construie╚Öte ├«n locului unui fost┬ástadion, momentan folosit ca┬ádepozit, care a fost acoperit ├«n timpul construc╚Ťiei palatului. De asemenea, se are ├«n plan construirea unor tunele ce leag─â┬áCalea 13 Septembrie┬ácu subsolul cl─âdirii.

Palatul este deschis vizit─ârii de c─âtre turi╚Öti ╚Öi ofer─â ╚Öi programe de vizitare ├«n mai multe limbi de circula╚Ťie interna╚Ťional─â.

Palatul Parlamentului Palatul Parlamentului Palatul Parlamentului Palatul Parlamentului Palatul Parlamentului Palatul Parlamentului Palatul Parlamentului BUCURESTI Palatul Parlamentului Palatul Parlamentului

Stay connected! ­čśÇ

sursa: wikipedia.org

Ce poti face absout gratuit in Bucuresti

Pai…in primul rand, putem inchiria biciclete gratis

“Bicicletele sunt acordate spre folosinta temporara, programul avand atat o componenta gratuita, cat si una cu plata.
Componenta gratuita se adreseaza tinerilor cu varsta sub 16 ani si pensionarilor, care vor putea inchiria bicicleta timp de 2 ore, pe baza carnetului de elev, respectiv a talonului de pensie.
Componenta cu plata se adreseaza persoanelor care nu se incadreaza in statutul de gratuitate,iar inchirierea bicicletei se va putea face pe baza actului de identitate.
Tarifele de inchiriere: 4 ron/h atat ├«n Bucure╚Öti c├ót ╚Öi ├«n ╚Ťar─â si 15 lei pentru 24 de ore.”

BUCURESTI – 3 centre I’Velo:

Parcul Herastrau – Intrarea Charles de Gaulle184 
Parcul Tineretului – Intrarea Sincai218 
Arcul de Triumf

2. Taxi gratuit in Bucuresti, doar pentru urgente

Desi pare greu de imaginat, un bucurestean a initiat un serviciu gratuit de taximetrie, unic in România.

Cum functioneaza
Acest servciu se adreseaza doar persoanelor care au o urgenta reala si care-i conving pe cei doi baieti care se ocupa de proiect ca au cu adevarat nevoie de ajutor. Serviciul functioneaza pe baza a doua masini si, deocamdata, doar in Sectoarele 2 si 3. Costurile benzinei sunt suportate de cei care se ocupa de proiect.

3. Muzee ce pot fi vizitate gratuit

Exista mai multe muzee in Bucuresti care au o zi dedicata vizitarii gratuite. Unele muzee au chiar intrarea gratuita in fiecare zi, cum este cazul Muzeului Teatrului National I.L. Caragiale.
Lista muzeelor ce pot fi vizitate gratuit intr-o anumita zi a lunii:

Muzeul National de Istorie a Romaniei
Calea Victoriei, Nr.12, Sector 3
In fiecare zi de 26 din fiecare luna, atunci când aceasta nu cade intr-o zi când muzeul este inchis pentru public (in acest caz, accesul gratuit se face in ziua lucratoare imediat urmatoare a lunii).

Muzeul Curtea Veche – Palatul Voievodal
Adresa: Str. Franceza, Nr. 25-31, Sector 3
Intrarea este gratuita in prima sâmbata a fiecarei luni.

Muzeul Colectiilor de Arta
Calea Victoriei nr. 111
In prima miercuri a fiecarei luni este intrare libera.

Muzeul Municipiului Bucuresti – Palatul Sutu
Bd. I.C. Bratianu, Nr. 2, Sector 3
Intrarea gratuita in prima sâmbata a fiecarei luni.

Muzeul Taranului Roman
Sos Kiseleff, Nr.3, Sector 1
Intrarea gratuita in ziua a 26-a a fiecarei luni.

Muzeul National de Arta al Romaniei – Palatul Regal
Calea Victoriei, Nr. 49-53, Sector 1
Prima miercuri a fiecarei luni: intrare gratuita.

Muzeul “K.H. Zambaccian”
Str. Muzeul Zambaccian, Nr. 21A, Sector 1
Prima miercuri a fiecarei luni: intrare gratuita.

Muzeul National George Enescu – Palatul Cantacuzino
Calea Victoriei, Nr. 141, Sector 1
Acces gratuit pentru fiecare zi de 26 a fiecarei luni.

Observatorul Astronomic Amiral Vasile Urseanu
Str Bulevardul Lascar Catargiu Nr.21, sector 1
Intrarea gratuita in prima sâmbata a fiecarei luni.

Colectia de arta Ligia si Pompiliu Macovei
Str. 11 Iunie, Nr. 36-38, Sector 5
Intrarea gratuita in prima sâmbata a fiecarei luni.

Colectia de arta plastica Fr. Storck si Cecilia Cutescu Storck
Str. Vasile Alecsandri, Nr. 16, Sector 1
Intrarea gratuita in prima sâmbata a fiecarei luni.

Muzeul Theodor Pallady – Casa Melik
Str. Spatarului, Nr.22, Sector 2
Prima miercuri a fiecarei luni: intrare gratuita.

Muzeul de Arta Vasile Grigore ÔÇô pictor si colectionar
Str.Maria Rosetti Nr.29, Sector 2
In ultima zi de miercuri a fiecarei luni intrarea este libera.

Muzeul Memorial C.I. si C.C. Nottara
B-dul. Dacia, Nr.51, Sector 2
Intrarea gratuita in prima sâmbata a fiecarei luni.

Muzeul Memorial Dr. Victor Babes
Str. Andrei Muresanu, Nr.14A, Sector 1
Intrarea gratuita in prima sâmbata a fiecarei luni.

Muzeul Armenesc Dudian
Bl. Carol I. Nr 43, Setor 2
Intrarea gratuita de  luni p├óna vineri, intre orele 9:00 si 14:00.

Muzeul Teatrului National I.L. Caragiale
Intrarea este libera de luni pâna vineri, intre orele 9:30 si 14:30.
Sursa: tai-tai.net

4. Biblioteci din Bucuresti unde poti sa citesti fara sa platesti: Biblioteca Central Universitara Carol I, Biblioteca Nationala a Rom├óniei, Biblioteca Metropolitana

5. Tur gratuit al orasului: Guided Bucharest

Daca doriti sa descoperiti Bucurestiul, puteti face turul gratuit Guided Bucharest. Acest tur este in limba engleza, in special pentru turistii straini.
Locul de intâlnire este in Piata Unirii, lânga ceasul din parc (zona fântânilor), tine 2 ore si incepe la ora 18.00 in fiecare zi.
Punctele turistice importante pe care le veti putea vedea: Biserica Stavropoleos, Centrul Vechi, Ateneul Român, Piata Revolutiei, Hanul lui Manuc, Palatul Parlamentului, Piata Unirii.

Un top 5 ponturi de lucruri gratis pe care le poti face in Capitala.

Stay connected ­čśÇ

Surse :www.erd.ro

www.ivelo.ro

B365.ro