Home Page of EastComfort Bucharest Apartments

Tag Archives: centrul vechi

Povestea Carului cu Bere

Povestea restaurantului din Bucuresti, in care au mancat la aceiasi masa George Cosbuc, Demi Moore, Rolling Stones

caru5

 

Povestea Carului cu Bere din Bucuresti nu concentreaza doar ultimii 20 de ani de capitalism, ci incepe cu 111 ani in urma, cand berea era adusa mesenilor cu carul tras de boi. Cu toate ca a ramas printre putinele restaurante cu traditie din Romania, doar proprietarii mai reusesc astazi sa il promoveze. Spre comparatie, distileriile sau berariile vechi din marile capitale europene, ca Praga, Berlin, Dublin sau Edinburgh sunt deja legende, fiind incluse fara ezitare in circuite nationale. In ultimii ani, Romania a fost invadata de restaurante de tip fast-food, care detin o cota importanta din piata totala de doua miliarde de euro, insa Caru’ cu Bere se mentine in topul incasarilor, cu peste cinci milioane de euro anual, nivel asemanator cu cel obtinut de competitorii care apeleaza la servirea rapida, restaurantul din magazinul Ikea si McDonald’s Unirii.

Daca in urma cu 100 de ani, clientii stateau la masa in apropierea lui George Cosbuc, Octavian Goga sau Barbu Delavrancea, din 2006 au mancat la mesele Carului cu Bere membrii trupei Rolling Stones, Demi Moore sau printul mostenitor al Japoniei, care au servit sarmale, mititei, carnati de Plescoi sau specialitatea casei ciolanul cu varza.

 

caru1

Atmosfera interbelica se simte de cum intri pe usa rotativa din lemn masiv a Carului cu Bere. Mesele din lemn vechi, tocite pe margini de coate, candelabrele, scarile sculptate in forma de spirala, cupolele inalte pictate in nuante de verde si ocru, cu insertii de auriu si rosu sau vitraliile reusesc aproape in totalitate sa transpuna pe oricine intr-o alta lume. Vestimentatia clientilor, paharele si sticlele branduite, purtate pe tavile ospatarilor, sau cateva vitrine frigorifice sunt insa elementele care amintesc ca ai intrat sa iei masa de pranz intr-unul din restaurantele Capitalei la inceput de 2010.

Berea casei direct din fabrica Tuborg

Cele mai comandate feluri de mancare sunt mititeii si ciolanul a carui portie de doua persoane costa 59 de lei. Cel mai scump fel de mancare este insa muschiul de vacuta care costa, in portie de 650 de grame, 88 de lei. Dintre beri, cea mai ceruta, in proportie de 95%, este berea casei Caru’ cu Bere pentru a carei fabricare restaurantul inchiriaza o zi pe luna fabrica Tuborg. “Intr-una din zile, fabrica Tuborg se opreste la 12 noaptea, se curata toate liniile, se igienizeaza, dupa care incepe procesul tehnologic pentru berea Caru’ cu Bere care dureaza pana a doua zi la 12 noaptea”, afirma Mischie.

caru2

La inceput, Caru cu Bere isi lua berea de la Bragadiru. Mischie cunoaste bine istoria berariei, pe care se pregateste sa o spuna la un pahar de apa minerala. “Discutiile cu mostenitorii cladirii pentru administrarea restaurantului au inceput din 2001, dar la vremea respectiva familia Mircea, proprietara cladirii, se afla in proces cu operatorii de atunci – Trocadero, companie care activeaza in domeniul restaurantelor cu actionar majoritar Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS)”, povesteste Mischie, care, impreuna cu Dragos Petrescu, actionarul majoritar cu care administreaza si restaurantele City Grill, Hanu’ Berarilor, Buongiorno si Bundetot, a preluat operarea berariei in februarie 2006 si a redeschis Caru’ cu Bere la opt luni distanta dupa numeroase renovari, restaurari si dotari cu echipamente moderne a bucatariei care au costat in total pana la 1,3 mil. euro.

 

caru3

Caru’ cu Bere, construit in 1899 cu ajutorul unui imprumut ipotecar de Nicolae Mircea care venise din Ardeal in Bucuresti sa faca afaceri cu bere, a devenit la scurt timp locul de intalnire al oamenilor vremii, al pensionarilor din randul magistratilor, armatei sau literati, dar si al studentilor care primeau o masa gratuita pe zi. “Am pastrat multe scrisori pe care le-a primit bunicul de la parintii acelor studenti care doreau sa-i multumeasca pentru ajutorul de a-si tine copiii in scoala. Toti veneau sa bea o bere aici, iar angajatii aveau locuintele deasupra berariei. Lucrau la Caru’ cu Bere pana la pensie. Si familia mea a locuit aici din momentul in care a fost construita cladirea”, rememoreaza Nicolae Mircea, nepotul fondatorului Carului cu Bere, care ii poarta numele si care acum este proprietarul cladirii, alaturi de una dintre verisoarele sale. Nicolae Mircea mai coboara din cand in cand in restaurant, cand se afla in Bucuresti, comanda o cafea cu trei cutiute de lapte si se cufunda in muzica cantata live din restaurant. “Uneori parca sunt prea multi decibeli aici, mai ales in timpul programelor artistice”, observa Mircea in timp ce vorbeste despre atmosfera din Car de acum peste 60 de ani.

Caru’ cu Bere a fost mult mai mic la inceput, dar din 1926 a fost extins, construindu-se partea unde acum stau barul si scarile care duc la balcon. Deasupra sunt doua apartamente cu mai multe camere, care momentan sunt libere, dar care ar putea fi un butic hotel cu pana la 20 de camere, dupa parerea conducerii Trotter Prim, sau loc pentru diverse expozitii in viziunea boema a lui Nicolae Mircea. Povestile tatalui sau, Radu Mircea, care a preluat pentru o vreme conducerea restaurantului, i-au creionat lui Nicolae Mircea imaginea unei berarii in care “cheflii mai ramaneau dupa ora inchiderii si plecau pe usa din spate, unde de Craciun se facea o masa mare cu toti ospatarii care avea in capul mesei pe familia Mircea sau unde bacsisul se dadea dupa gradul de implicare. Oamenii stateau la coada sa fie asezati la masa unuia dintre cei mai vestiti chelneri si ii lasau bani in plus”.

in 1949 restaurantul a fost rechizitionat (masura exceptionala prin care un organ al administratiei de stat obliga pe cetateni la cedarea temporara a unor bunuri mobile sau imobile pentru nevoile statului), nu inainte ca familia Mircea sa fie obligata sa-si achite creditul ipotecar pe care il facusera in urma cu 50 de ani pentru constructia restaurantului.

car7

 

Caru’ cu Bere a devenit o cooperativa de pregatire a angajatilor din industria alimentara, care au ajuns sa locuiasca in apartamentele cladirii si sa lucreze in cadrul restaurantului.

Dupa prima renovare, din 1984, restaurantul a decazut. Operat de compania Trocadero, care mai detinea pe atunci restaurante ca Hanul lui Manuc sau Trocadero, cel care ulterior a devenit cazinou in zona Universitatii, unitatea a preluat o imagine prafuita. “O recenzie a acelei perioade spunea ca trebuie sa vizitezi neaparat la Caru’ cu Bere daca ajungi in Romania, dar sa nu stai, sa nu mananci aici. Gresia, care este facuta la Turda in 1920 si peste care au trecut milioane de oameni, a fost distrusa in unele parti. Ulterior am reusit sa o refacem, ba mai mult, am gasit intr-un depozit de la Hanul lui Manuc rezerve de gresie pe care le avem si acum. Placa are peste doi centrimetri inaltime si este colorata in profunzime pana jos. Peretii erau afumati, pe alocuri mucegaiti”, spune Daniel Mischie.

Mircea Nicolae caracterizeaza atmosfera acelei perioade ca fiind “trista”. “Ospatarii aveau la dispozitie un televizor in fata caruia stateau toata ziua in asteptarea clientilor. Restaurantul era gol de cele mai multe ori, insa.”

Demersurile pentru reintrarea in posesie au inceput din 1990, dupa noua ani s-a terminat procesul, Mircea Nicolae a fost recunoscut ca mostenitor, dar pana in 2006 a durat punerea in posesie a restaurantului. In momentul in care Dragos Petrescu si Daniel Mischie au preluat operarea restaurantului, Mircea Nicolae mai purta discutii cu alte companii care voiau sa preia spatiul. “Am primit oferte de milioane de dolari, dar Caru’ cu Bere nu este de vanzare. I-am ales pe cei doi sa opereze restaurantul pentru ca auzisem ca sunt tineri si sunt profesionisti”, spune Mircea, care a incheiat un parteneriat cu Trotter Prim pe 10 ani.

In 2006 a avut loc restaurarea restaurantului. “Nu am modificat absolut nimic. Peretii au trebuit in mare parte sa fie stersi si repictati dupa poze, recenzii de la Ministerul Culturii pentru ca erau mucegaiti sau pictati cu var. Mare parte din mobilier este cel din 1924 si unde este curbat este tocit de coate”, explica Mischie.

Opt luni a durat consolidarea restaurantului, pe santier lucrand 120 de muncitori. Pictorul (acelasi care a participat si la prima renovare), constructorii sau restauratorii au fost acreditati de Ministerul Culturii pentru a putea lucra la Caru’ cu Bere.

Din perioada comunista nu au mai pastrat aproape nimic, in afara de nea Ion, ospatar care lucreaza aici de peste 40 de ani. In varsta de 56 de ani, nea Ion a trecut de-a lungul timpului de la comanda tinuta minte la comanda scrisa pe carnetel, iar astazi lucreaza cu un POS. Nu prea s-a acomodat, “dar este o obligatie morala pentru noi ca nea Ion sa beneficieze de un tratament special”, dupa cum spune Mischie.

Acum localul este unul foarte cautat atat pentru atmosfera cat si pentru serviciile pe care le ofera.

Recomnadam sa faceti rezervare in prealabil:0726 282 373 Restaurant Caru cu Bere, zona centrul Vechi, Strada Stavropoleos 5

https://www.carucubere.ro/

Surse: Articol scris de Cristina Stoian, preluat din Ziarul Financiar.

http://www.zf.ro

http://www.eastcomfort.com/

Stay connected! 😀

 

 

Bucharest’s New Old City

A decade of refurbishment has resulted in a charmimg, walkable quarter with enough sights to keep you occupied for the day and enough bars and clubs to ensure you never have to sleep.

 

ol

http://www.bbc.com/travel/story/20130712-bucharests-new-old-city

Stay connected! 😀

www.eastcomfort.com

 

 

Ce mai vizitam in Bucuresti- Palatul Cretulescu

 

cretulescu

 

Povestea Palatului Creţulescu sau Kretulescu cum mai este notat, începe la 1700, când Constantin Brâncoveanu a îngăduit nunta celei de a patra fiice, Safta, cu Iordache Creţulescu, fiul marelui logofăt Pârvu. Astfel, ca dar de nuntă domnitorul a oferit bucata de pământ pe care urma să fie ridicat palatul tinerei familii. Artera, care din 1870 se va chema Ştirbei Vodă, unea Podul Mogoşoaiei cu Palatul Cotroceni.

În prezent, nu mai există nici o urmă din fostele structuri istorice, întrucât lucrările de restaurare efectuate de Petre Antonescu au ascuns sau au înlăturat cu totul elementele arhitecturale anterioare. Însă, chiar şi în aceste condiţii, actualul Palat Kretzulescu este o prezenţă arhitecturală notabilă în Bucureşti, prin stilul său eclectic îmbogăţit cu proeminente tuşe din zona renaşterii franceze.

Din 1927 până acum, Palatul Kretzulescu a fost folosit în diverse scopuri, însă în mare ca sediu pentru diverse instituţii administrative şi culturale. Din 1972 este sediul UNESCO-CEPES (Centrul european de Studii Superioare UNESCO). În ciuda faptului că Palatul Kretzulescu nu este accesibil publicului vizitator, se detaşează, totuşi, ca un punct de referinţă al patrimoniului arhitectural din Bucureşti.

Stay connected! 😀

 

 

 

surse: www.tourism-bucharest.com

www.acs.org.ro

Bucurestiul Interbelic – Hotel Lafayette

Viata Bucurestiului interbelic palpita in jurul Caii Victoriei, locul unde doamnele isi afisau cele mai noi toalete, domnii incepeau sa descopere rapiditatea automobilului, reclamele acopereau timid unghere mici ale cladirilor, iar cafenelele si berariile erau doldora de musterii.

Printre multiplele cladiri construite la vremea respectiva in zona se numara si Hotel Lafayette.

Istoria teritoriului pe care se afla aceasta cladire este cunoscuta prin Hotelul Francez, aflat intre Palatul CEC siMagazinul Victoria. Avand o arhitectura belle-epoque si un stil pur parizian, hotelul incheia armonios Calea Victoriei. In locul lui exista in secolul al XIX-lea o alta veche cladire boiereasca devenita Hotel de Franta. Cladirea a puratat mai multe nume: Hotel de France, Hotel de Franta, Hotel Lafayette si in cele din urma Hotelul Francez.

Hotelul “a supravietuit” cutremurului din 1940, fiind totusi serios avariat, el a ramas in picioare sprijinit de barne de lemn care-i sustineau parterul. Tot aici se afla si celebra berarie a orasului: Beraria Varful cu Dor.

Soarta insa nu a fost la fel de binevoitoare cu fiecare dintre acestea. Dupa daunele minore, dar nerezolvate aduse hotelului de cutremurul din anul 1940, la cutremurul din 1977, hotelul a fost grav avariat, daramandu-se chiar una dintre laturile sale. Cu toate acestea, hotelul nu a mai putut fi salvat, astfel incat el a fost daramat cu totul, iar pe locul lui a ramas teren viran pana la inceputul anilor ’90 cand aici s-a ridicat triumfator sediul Bucharest Financial Plaza. Astfel astazi pe Calea Victoriei, in loc ca sirul cladirilor de patrimoniu sa fie intregit de o mostra a stilului parizian, Hotelul Lafayette, acesta este brusc intrerupt de un colos din sticla si otel, o costructie rigida si anosta cu 18 etaje cunoscuta sub denumirea de turnul Bancorex.

hotelul_francez__lafayette

 

 

Stay connected! 😀

 http://www.eastcomfort.com/romania/bucharest/ap42-2r-apartment.en.html

Surse: www.bucuresti.tourneo.ro

 

Zilele Bucurestiului 2014

 

La 20 septembrie a.c. se împlinesc 555 de ani de la atestarea documentară a cetăţii  de pe Dâmboviţa.

bucuresti-3

 

Prima atestare documentară a Bucureştilor este cea a lui Vlad Ţepeş din 20 septembrie 1459 printr-un hrisov dat în limba slavă „în cetatea Bucureşti” prin care întărea lui Andrei cu fiii săi, lui Iova, lui Drag şi unui al patrulea, al carui nume nu se mai poate citi, proprietatea lor, scutindu-i totodată de dări şi „slujbe”

Zilele Bucurestiului se desfasoara in perioada 19 – 21 septembrie si pentru ca este o editie aniversara, 555 de ani de la atestarea documentara a Capitalei, se organizeaza concerte, expozitii.

Mai jos aveti programul evenimentelor cu aceasta ocazie:

„ZILELE  BUCUREŞTIULUI”
septembrie 2014
19 septembrie 2014
10:00 – 22:00 Târgul Bucureştiului (Parcul Cişmigiu)
10:00 – 22:00 Zonă culinară, culturală, socială  (Parcul Cişmigiu)
10:00 – 22:00 FEED ME – Instalaţie de Artă Contemporană (Piaţa Universităţii – la statui)
13:00 – 18:00 Ziua Elevilor Bucureşteni (Palatul Naţional al Copiilor)
17:00 – 22:00 Bucureştiul dansează (Centrul Istoric / Intersecţia Străzilor  Carada cu Lipscani)
18:00 – 23:00 Folk You! (Piaţa George Enescu)
20:00 – 23:00 Concert de muzică alternativă (Piaţa Universităţii – la statui)

20 septembrie 2014
10:00 – 20:00 Porţi deschise la Hanul Gabroveni
10:00 – 22:00 Târgul Bucureştiului (Parcul Cişmigiu)
10,30-13,30 Ateliere interactive (Parcul Cişmigiu)
10:00 – 22:00 Zonă culinară, culturală, socială  (Parcul Cişmigiu)
10:00 – 22:00 FEED ME – Instalaţie de Artă Contemporană (Piaţa Universităţii –  la statui)
15:00 – 20:00 Parada costumelor de epocă (Parcul Cişmigiu)
17:00 – 20:00 Ateliere interactive (Parcul Cişmigiu)
16,00-17,00 Spectacol de magie „TeO Magic Show” (Parcul Cişmigiu)
17:00 – 22:00 Bucureştiul dansează (Centrul Istoric / Intersecţia Străzilor  Carada cu Lipscani)
18:00 – 18:30 Bătaia cu flori (Parcul Cişmigiu)
18:00 – 22:00 Spectacole artistice (Parcul Cişmigiu)
18:00 – 23:00 Folk You! (Piaţa George Enescu)
20:00 – 23:00 Concert extraordinar  – rEvoluția Muzicii Uşoare Româneşti (Piaţa Constituţiei)
23:00 – 24:00 Spectacol multimedia unic în Europa – iMapp Bucharest 555  (Piaţa Constituţiei)
24:00 – 04:00  DJ Open Air Party (Piaţa Constituţiei)
21 septembrie 2014
10:00 – 20:00 Porţi deschise la Hanul Gabroveni
10:00 – 22:00 Târgul Bucureştiului (Parcul Cişmigiu)
10:00 – 22:00 Zonă culinară, culturală, socială (Parcul Cişmigiu)
10,30-13,30 Ateliere interactive (Parcul Cişmigiu)
16,00-17,00 Spectacol de magie „TeO Magic Show” (Parcul Cişmigiu)
17,00-17,30 Bataia cu flori (Parcul Cişmigiu)
17:00 – 20:00 Ateliere interactive (Parcul Cişmigiu)
10:00 – 22:00 FEED ME – Instalaţie de Artă Contemporană (Piaţa Universităţii –  la statui)
15:00 – 20:00 Parada costumelor de epocă (Parcul Cişmigiu)
18:00 – 22:00 Spectacole artistice   (Parcul Cişmigiu)
17:00 – 22:00 Bucureştiul dansează (Centrul Istoric / Intersecţia Străzilor Carada cu Lipscani)
17.00-17.20 – recital ADDA (Palatele Brancovenesti – Mogosoaia)
17.30-19.00 – piesa de teatru “5 femei de tranzitie” de Rodica Popescu Bitanescu
(Palatele Brancovenesti – Mogosoaia)
19.15-19.45 – concert Byron           (Palatele Brancovenesti – Mogosoaia)
19.50-20.30 – recital Nightlosers       (Palatele Brancovenesti – Mogosoaia)
18 – 28 septembrie
10:00 – 22:00 FEED ME – Instalaţie de Artă Contemporană (Piaţa Universităţii –  la  statui.

Pentru a fi exact in mijlocul evenimentelor, va oferim si o cazare pe masura: http://www.eastcomfort.com/romania/bukarest/ap43-2r-apartment.en.html

 

 

Stay connected 😀

 

surse:     www.metropotam.ro

www.bucurestiivechisinoi.ro

 

 

Un altfel de Bucuresti

Printre cladirile de birouri, blocurile pline cu reclame in culori neon, betoane, trafic ametitor, multa agitatie si zumzet iritant, se desfasoara in centrul Bucurestiului un Mic Paris, cum a fost el denumit.

Micul Paris de Bucuresti este un oras in miniatura, cu vechi strazi pitoresti in care vibreaza inca sufletul unor epoci si moravuri apuse, plin de  sarm, foarte cochet si atrage incredibil de multi turisti.

Strada Lipscani a fost dintotdeauna destinata comertului. Odinioara, era o adevarata sarbatoare sosirea carelor cu marfa de la Lipsca. Pana in 1868, cand a fost inaugurata prima cale ferata Bucuresti – Giurgiu si a fost inlesnita legatura cu Apusul, negustorii aduceau marfa folosind carele cu boi.

In centrul istoric de astazi al Bucurestilor, care a supravietuit cu greu perioadei comuniste, doar numele strazilor mai aminteste de vechile bresle de altadat’: Selari, Covaci, Sepcari, Gabroveni, Zarafi… In urma cu cinci sute de ani, la marginea dinspre Apus a Bucurestilor care, bineinteles, nu avea intinderea de astazi, s-a inchegat o comunitate de scortari care mestesugea neintrecut tesaturi taranesti groase, din lana, cu modele si flori, care erau asezate pe pat, pe lavite sau pe jos. Mahalaua avea sa le poarte numele: scortari. Acesti mestesugari au fost printre primii care s-au grupat intr-o mahala a breslelor, in care erau reuniti si macelarii, sapunarii ori tabacii.

ATUNCI, BUCURESTIUL INTERBELIC, 1900

Strada Lipscani 1900  2

 

ACUM, CENTRUL VECHI, 2013

lipscani2013

In acest moment strazile din Centrul Vechi sunt pline ziua, cele mai multe dintre magazine fiind cele de antichitati si obiecte de arta, extrem de pitoresti. De asemenea, zona este renumita pentru magazinele care comercializeaza rochii de mireasa si costume pentru nunti. Centrul Vechi este foarte populat si noaptea, aici aflandu-se numeroase cluburi si restaurante ale capitale.

Ca si atractii in zona Centrului Vechi pot enumera:

Hanul lui Manuc, monument arhitectural de mare importanţă construit de renumitul negustor armean Manuc-bei în secolul XIX, a fost inital format din 15 pivnite boltite, 23 pravalii, saloane, magazii, camere destinate servitorilor, bucatarii, dar si incaperi ce aveau ca scop gazduirea a peste 500 de persoane

Hanul cu Tei, singurul han istoric din Bucureşti care şi-a păstrat forma de origine

Teatrul de Comedie.  Cu un repertoriu dedicat genului comic în marea sa diversitate, de la Shakespeare, Cehov sau Gogol la comedia bulevardieră, teatrul absurdului sau comedia neagra, Teatrul de Comedie este unic în România.

Muzeul Curtea Veche-Palatul Voievodal sau Curtea Domneasca este cel mai vechi monument feudal din Bucuresti, care timp de peste doua secole a fost resedinta a domnitorilor munteni, paralel, pana la 1660 cu vechea capitala Targoviste, an dupa care ramane capitala unica a Tarii Romanesti, iar dupa 1862 a Principatelor Unite Romane, respectiv a Romaniei.

-Muzeul Bancii Nationale a Romaniei. Patrimonul Muzeului este extrem de bogat deoarece, inca de la infiintarea sa, Banca Nationala a Romaniei si-a format o colectie proprie de tapiserii, tablouri, sculpturi, medalii, monede si bancnote.

Muzeul National de Istorie a Romaniei,  adăpostit într-o clădire monument istoric, denumită în trecut Palatul Poştelor, aflată în cuprinsul vechiului centru istoric al Bucureştiului si construita intre 1894–1899. În sala Tezaurului Istoric sunt expuse peste 3.000 de piese deosebite (unele unicat), realizate din metale şi pietre preţioase aparţinând unor civilizaţii care au existat – de-a lungul timpului – pe teritoriul actual al ţării noastre sau ilustrând evenimente şi activitatea unor personalităţi istorice din vremurile trecute.

O incursiune in timp? Cu siguranta!

Daca merita? Absolut! In mod sigur veti gasi si alte puncte de atractie, zona ofera din plin astfel de surprize: o cladire din 1800, sculpturi traditionale din lemn pur, vitralii, porti cu ornamente aurii, de exemplu, specifice zonei si rangului boieresc, cladiri cu balcoane în stil baroc, faţade în stil clasic şi decoraţii eclectice.

Si bineinteles, daca va ajuta cumva, va recomand o super cazare in zona, http://www.eastcomfort.com/romania/bucharest/ap22-2r-apartment.en.html sau http://www.eastcomfort.com/romania/bucharest/ap5-2r-apartment.en.html

 

Stay connected! 😀

 

 

surse:  en.wikipedia.org

www.seebucharest.ro

www..jurnalul.ro

www.rotravel.com