Home Page of EastComfort Bucharest Apartments

Category Archives: Bucharest Hotels - Page 3

Simply Bucharest!

Up in the air of Bucharest! Enjoy the view of Romanian’s Capital capture by a drone! ;))

Stay connected! 😀

Observatorul Astronomic Bucuresti

Observatorul Astronomic „Amiral Vasile Urseanu” este singurul observator public al municipiului București.

A fost construit între anii 1908-1910, pentru a servi ca Observator Astronomic al Societății Astronomice Române „Camille Flammarion”, societate înființată de către Victor Anestin. Observatorul „a fost dotat cu o lunetă Zeiss de 150 mm diametru și distanță focală de 2,7 metri. Luneta era a treia ca mărime din țară la data aceea”.

După decesul amiralului Vasile Urseanu (1926), „luneta a fost demontată și depozitată în subsolul clădirii, astfel că activitatea astronomică a grupului a încetat, iar văduva sa, Ioana Urseanu, a donat imobilul primăriei București contra unei rente viagere.

Primăria a decis să găzduiască în clădire Pinacoteca București, o colecție de picturi înființată la 1 iunie 1933, prin decret regal, de regele Carol al II-lea al României.

Pinacoteca municipiului București a fost adăpostită temporar în spațiul Observatorului Astronomic.

În 1941, după moartea Ioanei Urseanu, în holul clădirii care adăpostea pinacoteca a fost dezvelită o placă comemorativă, care cinstește memoria ctitorilor pinacotecii municipiului București, viceamiral Vasile Urseanu și Ioana Urseanu, prin următoarele cuvinte: „După o viață de muncă și credință au dăruit acest lăcaș ca să fie adăpost de artă și prilej de înălțare sufletească”.

În 1949 cele mai valoroase tablouri ale Pinacotecii au fost preluate de Galeria Națională, cele rămase formând Muzeul de Artă a Municipiului București care a fuzionat cu Muzeul de Istorie al Bucureștiului, iar în clădire s-a înființat Muzeul Științelor Experimentale, inaugurat la 1 Mai 1950, în care s-a redat clădirii menirea inițială, aceea de Observator Astronomic. Astăzi Observatorul ține de Muzeul Municipiului București și este deschis publicului.

Clădirea în care se află este monument istoric.

În fiecare seară cu cer senin, observatorul este deschis publicului care poate vedea Luna, planetele și alte obiecte cerești, stele duble, roiuri stelare, și chiar galaxii.

Oferta de vizita:

  • observarea astrelor prin lunetele de pe terasa observatorului
  • informații de specialitate din partea personalului observatorului
  • explicații generale, răspunsuri la întrebări
  • explicații date pe calculator
  • explicații la luneta din cupolă

ob4 ob5 ob1 ob2 ob3

Stay connected!:D

surse: en.wikipedia.org

www.eastcomfort.com

Muzeul Antipa (Muzeul Național de Istorie Naturală Grigore Antipa)

Din categoria :”Ce mai vizitam prin Bucuresti?”

Acum ca primavara a venit, e soare, e placut sa te plimbi, sa te admiri copacei, pasari, iti recomandam si vizitarea Muzeului Antipa.

Muzeul Național de Istorie Naturală Grigore Antipa este un muzeu din București, amplasat în Șoseaua Kiseleff nr. 1. Patrimoniul muzeului este format din peste 2 milioane de piese, grupate în diferite colecții zoologice, paleontologice, de minerale și roci și etnografice.

Ca majoritatea Muzeelor de Istorie naturală, Muzeul Național de Istorie Naturală “Grigore Antipa” are trei funcții principale :

  • Muzeologia, anume conservarea, restaurarea și prezentarea Colecțiilor, atât pentru cercetători, pentru corpul didactic sau pentru școlari, cât și pentru public ;
  • Cercetarea, anume expedițiile, taxonomia, lucrările științifice în diferitele domenii ale istoriei naturale, și publicațiile corespunzătoare ;
  • Învățământul și vulgarizarea, anume învățământul superior, studiile doctorale, conferințele, activitatea de popularizare didactică, relațiile cu învățământul public, publicarea documentelor, cărților, broșurilor, CD-urilor și site-urilor difuzând ceea ce Grigore Antipa și Emil Racoviță numeau “Cultura naturalistă“.

Specialiștii Muzeului cercetează atât sistematica, faunistica, ecologia și zoogeografia diferitelor grupe de nevertebrate și vertebrate din fauna României și mondială, cât și muzeologia (studii asupra relației muzeu-public, asupra rolului social al muzeelor, asupra modalităților moderne de expunere, tehnicilor moderne de conservare, restaurare și naturalizare, de evidență a materialului din colecții…).

Programele inițiate de Muzeu se adresează tuturor cetățenilor indiferent de vârstă sau de nivelul de cultură, cu o deosebită atenție pentru elevi și studenți, care au o pondere însemnată în rândul vizitatorilor. Copiii și tinerii sunt mai receptivi la informații și mai ușor dispuși să-și adapteze mentalitatea și modurile de consum, necesității de a ocroti patrimoniul natural și cultural pentru a prezerva sănătatea, calitatea de viață și gradul de civilizație al generațiilor viitoare, al căror înaintași sunt. De aceea, Muzeul organizează programe speciale pentru elevi, bazate în parte pe cunoștințele prevăzute în programele școlare, dar și pe activități extracurriculare care îi ajută să devină „eco-cetățeni” responsabili și conștienți de însemnătatea mediului pentru supraviețuirea speciei Homo sapiens… împreună cu toate celelelte.

Muzeul își propune și organizarea unor programe care să se desfășoare în colaborare cu instituțiile de învățământ și ONG-uri implicate în educarea publicului de toate vârstele.

Muzeul este organizat pe trei zone de vizitare :

  • la demisol este zona “Biodiversitatea României” ;
  • la parter sunt prezentate ecosisteme de pe toată suprafața pământului ;
  • etajul este rezervat preistoriei și istoriei umane, etnologiei, mineralogiei, entomologiei și biologiei marine.
  • Vitrinele care sunt însoțite de o plăcuță metalică pe care e desenată o cască, au parte de comentarii audio, disponibile în limbile română, franceză și engleză. Textele de pe plăcuțele de prezentare și cele de pe butoanele interactive sunt în limbile română și engleză.

Biletele pentru adulți costă 20 de lei fără reducere, 5 lei pentru copii, studenți și pensionari. Vizitatorilor le este interzisă imortalizarea exponatelor din muzeu cu aparate foto profesionale, însă aceștia pot folosi camere de amatori sau semiprofesionale.

Muzeul găzduiește uneori expoziții temporare de mare succes, cum a fost cazul celei de anatomie umană Human Body din 2013.

muzeul Antipa muzeul Antipa muzeul Antipa MUZEUL ANTIPA - MODERNIZARE muzeul Antipa

Stay connected! 😀

http://www.eastcomfort.com/

Surse: www.wikipedia.ro

Palatul Cotroceni

Palatul Cotroceni este sediul Președinției României. Se află în municipiul București, pe Bulevardul Geniului nr. 1. O parte a palatului este deschisă vizitelor publicului din 27 decembrie 1991, când a fost inaugurat Muzeul Național Cotroceni.

În anul 1679 domnul Șerban Cantacuzino a ridicat pe dealul Cotrocenilor o mănăstire. Biserica și anexele mănăstirești au fost ridicate în decurs de doi ani. Opera lui Șerban Cantacuzino a fost continuată de Constantin Brâncoveanu, care a poposit adeseori la mănăstire. În 1862 Alexandru Ioan Cuza a hotărât să utilizeze Mănăstirea Cotroceni ca reședință domnească de vară.

La începutul domniei, Principele Carol I al României primește ca reședință de vară vechile case domnești de la Cotroceni. Carol I hotărăște să construiască în incinta mănăstirii un palat, în folosința moștenitorilor Coroanei, care să-i servească drept reședință oficială în București. Planurile edificiului au fost realizate de arhitectul Paul Gottereau în stil clasic venețian. În mai 1883 se deschide Guvernului un credit de 1 700 000 de lei pentru dărâmarea vechilor case domnești și construirea palatului de la Cotroceni. Construcția a început în anul 1888. Mai târziu, arhitectul român Grigore Cerchez a reconceput aripa nordică în stil național romantic, adăugând o sală mare, cu o terasă deasupra și două foișoare cu coloane, dintre care unul era replica faimosului foișor de la Mănăstirea Hurezi.

Principesa Maria și Principele Ferdinand s-au mutat la Cotroceni în martie 1896.

Între anii 1949 – 1976, Palatul Cotroceni a devenit Palatul Pionierilor.  Avariat în timpul cutremurului din 1977, lucrările de restaurare au durat aproximativ 10 ani, fiind coordonate de arhitectul Nicolae Vlădescu.

În anul 1984, la ordinul președintelui Nicolae Ceaușescu a fost demolată biserica mănăstirii, ridicată de Șerban Cantacuzino.

Palatul Cotroceni a devenit după Revoluția română din 1989 reședința oficială a Președintelui României.

 Muzeul Cotroceni

Din anul 1991, corpul istoric al palatului a fost deschis vizitatorilor, devenind Muzeul Cotroceni. In 2009, dupa ample lucrari de restaurare, biserica Cotroceni a fost de asemenea inclusa in traseul muzeal. 

Palatul Cotroceni  Palatul Cotroceni  Palatul Cotroceni  Palatul Cotroceni  Palatul Cotroceni  Palatul Cotroceni 

Stay connected! 😀

surse: en.wikipedia.org

http://www.eastcomfort.com/romania/bukarest/ap43-2r-apartment.en.html

Palatul Parlamentului

             Palatul Parlamentului din București, România (cunoscut înainte de revoluție sub numele de Casa Republicii sau Casa Poporului , măsoară 270 m pe 240 m, 86 m înălțime, și 92 m sub pământ. Are 9 nivele la suprafață și alte 9 subterane. Conform World Records Academy, Palatul Parlamentului este cea mai mare clădire administrativă pentru uz civil ca suprafață din lume, cea mai scumpă clădire administrativă din lume și cea mai grea clădire din lume. Clădirea Palatului Parlamentului se află situată în partea centrală a Bucureștiului (sector 5), pe locul care astăzi se cheamă Dealul Arsenalului, încadrat de strada Izvor la vest și nord-vest, Bulevardul Națiunile Unite spre nord, Bulevardul Libertății la est și Calea 13 Septembrie la sud. Aceasta se află la 10 minute distantă de Piața Unirii și 20 de minute de Gara de Nord (cu autobuzul 123).

Dealul pe care se află astăzi Palatul Parlamentului este în general o creație a naturii, având o înălțime inițială de 18 m, dar partea dinspre Bulevardul Libertății este înălțată în mod artificial.

Clădirea are o suprafață desfășurată de 330.000 m², înscriindu-se, după World Records Academy, la capitolul “Clădiri Administrative”, pe locul 2 în lume după clădirea Pentagonului, iar din punct de vedere al volumului, cu cei 2.550.000 m³ ai săi, pe locul 3 în lume, după clădirea de asamblare a rachetelor spațiale de la Cape Canaveral din Florida și după piramida lui Quetzalcoatl din Mexic. Pentru comparație se poate menționa că această clădire depășește cu 2% volumul piramidei lui Keops din Egipt, și de aceea unele surse o caracterizează ca pe o construcție „faraonică” .

Început în timpul regimului comunist, (autointitulat „Epoca de Aur” a României și înlăturat în mod violent, prin Revoluția din 1989), așa-numitul Proiect București a fost un proiect ambițios al cuplului Ceaușescu început în anul 1978, ca o replică a orașului Phenian, capitala Coreei de Nord. Un proiect de sistematizare exista încă din anii ’30 (din timpul lui Carol al II-lea) pentru zona Unirii – Dealul Arsenalului.

După cutremurul din 1977 Nicolae Ceaușescu a ordonat „reconstruirea” Bucureștiului ca un nou oraș, de sine stătător. În anii 1978-79 a avut loc un concurs la nivel național pentru reconstruirea Bucureștiului. Concursul a durat aproape 4 ani și a fost câștigat de Anca Petrescu, o tânără arhitectă de numai 28 de ani, care a fost numită arhitect șef a acestui proiect excepțional de controversat.

Șantierul propriu-zis a început în anii 1980 cu demolarea a peste 7 km² din vechiul centru al capitalei și relocarea a peste 40.000 de oameni din această zonă. Între clădirile dispărute se numără Mănăstirea Văcărești, Spitalul Brâncovenesc, Arhivele Naționale, Stadionul Republicii, etc. Lucrările s-au efectuat cu munca forțată a militarilor în termen și astfel costul a fost redus la minimum.

Acest proiect de reconstruire a Bucureștiului, cuprindea o serie de clădiri cum ar fi: Palatul Parlamentului – Casa Republicii, Ministerul Apărării Naționale, Casa Radio, Hotelul Marriott – Casa de Oaspeți, Casa Academiei Române, Parcul Izvor și Bulevardul Unirii – Victoria Socialismului.

În 1989 costurile clädirii erau estimate la 1.75 miliarde dolari SUA, iar în 2006 la 3 miliarde Euro.

Galeria de Onoare și holul Intrării Oficiale

Este un culoar lung de 150 m și lat de 18 m, cu uși glisante din stejar în trei zone distincte, cu geam de cristal, construite pe schelet metalic.

Galeria conduce către spațiile reprezentative ale corpurilor de clădire. Ea se găsește în latura de est a edificiului, cu deschidere spre Piața Unirii. Acest spațiu a început să capete formă printr-un concurs de propuneri de finisare, acestea materializându-se prin prezentarea de machete de la scara 1/21 la mărime naturală în șantier.

Ca finisaj, plafoanele sunt realizate cu stucaturi din ipsos, cu elemente florale, având ca bază de inspirație elemente din arhitectura brâncovenească.

Pardoseala din zona centrală este concepută în forma unui mare covor, cu marmură albă și Căprioara bej, și o bordură de elemente decorative, compoziție în alcătuirea căreia, pe lângă cele din marmura albă de Rușchița și cea bej de Căprioara, mai intră și roșul și negrul de Moneasa.

Apoi cele 34 coloane ce sprijină bolțile sunt de formă octogonală și sunt realizate din marmură albă cu elemente decorative sculptate. Aici a mai fost folosită și marmura roz de Rușchița.

Galeria este iluminată natural de 14 ferestre și porți-ferestre. Iluminarea este completată și de 67 lustre din cristal. Decorul ei reia în fiecare latură a Galeriei de Onoare planul Zonei 1 din Palatul Parlamentului.

Sala Nicolae Bălcescu

Sala poartă numele marelui om politic, istoric, gânditor democrat și revoluționar român Nicolae Bălcescu (1819-1852).

Sala are capitelele coloanelor grecești dorice, din bronz.

Marmura roz folosită pentru aceste coloane este de Rușchița, iar candelabrele precum și aplicele proiectate de arhitecți sunt executate de artiști plastici la Mediaș.

De remarcat că draperiile din mătase sunt țesute la Sighișoara în tehnica brocart și conferă spațiului un maximum de ambient și frumusețe.

Covorul înflorat este țesut la Cisnădie, iar măștile care acoperă radiatoarele sunt lucrate manual, din alamă.

În această sală se regăsește singurul material din clădire care nu este românesc și anume lemnul de mahon, de altfel foarte prețios, din care sunt făcute ușile. Acesta este un cadou primit de Ceaușescu din partea prietenului său, Mobutu Sese Seko, președintele statului Zair (azi Republica Democrată Congo).

Sala Nicolae Iorga

Sala poartă numele lui Nicolae Iorga (1871 – 1940), istoric, orator, om politic și scriitor, membru al Academiei Române, prim ministru în anul 1930.

Sala este decorată cu aceleași esențe de lemn pentru tavan și pereți, predominând lemnul de stejar. Casetoanele formate între stâlpii de lemn sunt îmbrăcate cu mătase, material din care sunt făcute și draperiile.

Mobilierul este art-deco (monument stilistic la mijlocul anilor ’20-’30, socotit multă vreme ca o prelungire a Art nouveau-lui si Jugendstil-ului).

Pereții sunt ornamentați cu lucrările artiștilor: Margareta Sterian – “Flori stilizate” și “Vas cu flori”, Nicolae Blei – “Vas cu flori și flori de masă”, “Toamna la Andriașu”, “Vas cu flori” și “Primăvara la Andriașu” (post-impresionist), Gheorghe Simion – “Crizanteme cu vioară” (realismul artei de la 1900), Zamfir Dumitrescu – “Flori în peisaj de toamnă” (stilul picturilor flamande).

Sala A.I. Cuza

Sala care poartă numele domnitorului Țării Românești și al Moldovei a fost terminată înainte de anul 1989, și era destinată a fi sală de protocol la cel mai înalt nivel: “Sala de seminare de documente și tratative”, ce s-ar fi numit România. Aceasta este una din sălile cele mai impozante ale Palatului, cu cea mai mare înălțime (circa 20 m), și a doua ca suprafață – 2.040 m².

Această sală este situată în axul principal al palatului, cu deschidere printr-o logie amplă către Piața Constituției și Bulevardul Unirii.

Sala, cu un fond de culoare roz, are o arhitectură eclectică având ca element principal de compoziție coloana angajată cu capitel în stil corintic și cu fusul coloanei prelucrat cu motive ornamentale tradiționale arhitecturii stilului Brâncovenesc. Coloanele sunt din marmură albă de Rușchița.

Alte elemente ce participă la arhitectura interioară a sălii sunt ușile monumentale sculptate cu motive decorative, încadrate în rame de marmură și măști de radiatoare turnate în alamă, bogat ornamentate.

Plafonul, compus din 7 luminatoare ritmate, pe traversele sălii, executate din tablă aurită, este croit în boltă (candelabru ascuns).

Draperiile din brocart de catifea cusute cu fir de aur subliniază luxul acestei săli. Pe peretele fundal se află un arc central puternic, luminat pe contur, flancat de două coloane.

Și această sală trebuia să dispună de tronul conducătorului, iar pentru buna desfășurare a activităților s-a dispus construirea unui balcon în care era instalată orchestra, cu o capacitate de 31 oameni, cu acces de la un nivel superior.

Astfel, sala a găzduit în anul 1995, concertul dirijat de Yehudi Menuhin, în cadrul redeschiderii Festivalului Internațional de Muzică “George Enescu”.

Această sală a concentrat, în realizarea sa, un număr mare de meseriași din capitală și din țară, maeștri ipsosari, modelatori, artiști plastici, specialiști în marmură sculptată, etc.

Sala Ion C. Bratianu

Sala, situată în axul palatului, la parter, este medie ca suprafață. Grație celor două curți interioare care o înconjoară, luminozitatea acestei săli este excepțională, intensificată și de lustrele și aplicele care reproduc candelabrele de epocă.

Este formată dintr-un spațiu central cu o deschidere de 42 m flancată pe cele doua părți înspre curțile interioare de două nave laterale de 6 m.

Spațiul central este despărțit de spațiile laterale de o suită de coloane libere, îmbrăcate în marmură.

Decorația perimetrală este ritmată de un sistem de arce și pilaștri din marmură bogat ornamentată. Decorația din marmură se îmbină cu decorația realizată în aceeași manieră din stuc atât la pereți cât și la tavan. Tavanul are o scafă circulară tangentă la pătratul format de spațiul central, este bogat ornamentat cu o amplă rozetă centrală în axul căreia se află un candelabru spectaculos. Tot în cadrul rozetei circulare perimetral sunt suspendate candelabre de dimensiuni mai mici.

Pardoseala preia principiile compoziționale ale tavanului având o rozetă mare, centrală, cu elemente geometrice compuse din sortimente de marmură din diferite cariere, totul autohton.

Draperiile de catifea roșie cu fir de aur și argint, cu pasmanterii și ciucuri sunt brodate de călugărițele din mănăstirile Agapia și Văratec.

Ea s-a numit inițial Sala Provinciilor pentru că într-o tematică inițială trebuia să simbolizeze prin decorare județele țării, lucru care nu s-a mai realizat.

Sala Tache Ionescu

Sala Tache Ionescu este folosită în general pentru târguri, expoziții, cocktail-uri, cel mai adesea împreună cu sala Unirii, care o continuă.

Din sala Ion I. C. Brătianu se intră într-un spațiu tampon care conține circulațiile verticale, scările și lifturile de acces la Sala Unirii, considerat foaierul propriu-zis al acestei săli. Foaierul, flancat de cele două noduri de circulație verticală, are o deschidere de 42 m, cuprins între două colonade și două nave laterale de 6 m.

Colonadele sunt din marmură albă, ca și ancadramentele celor cinci uși de acces în Sala Unirii. Decorația este concepută într-o manieră ce amintește de arta orientului antic, având atât tavanul cât și restul elementelor de structura realizate în acest fel.

De remarcat ușile monumentale, cu arce în plin centru foarte bogat sculptate. Iluminarea este foarte bogată dat fiind că acest spațiu nu beneficiază de lumină naturală (12 candelabre și 26 de aplice din cristal de Mediaș). Tavanul este acoperit de o foiță de aur, iar prin orificiile din cadrul său circulă aerul natural, Ceaușescu nevrând să apeleze la sistemul cu aer condiționat, de frica otrăvirii.

Pardoseala are un câmp central simplu și motive ornamentale marginale unde predomină elementele geometrice și florale.

În această sală sunt expuse lucrări de pictură și artă decorativă – tapiserii. Printre pictori se numără Angela Brădean – “Coșul cu trandafiri”, Marin David – “Grădina păcii” și Vasile Celmare care deși a făcut și pictură monumentală, nu s-a îndepărtat de pictura de gen cum ar fi “Interior”, “Magnolii” sau “Flori”.

Tapiseriile expuse sunt “Toamnă II” de Ovidiu Moga și “Unirea” de Maria Nemeș.

Expunerea lor urmărește să dea o imagine succintă asupra dezvoltării acestor genuri de artă.

Sala Unirii

La 22 decembrie 1994 sala a fost inaugurată cu ocazia celei de-a cincea comemorari a Revoluției române din 1989.

Sala Unirii a fost proiectată pentru marile recepții care ar fi avut loc la nivel de șef de stat în această clădire. Denumirea ei inițială a fost “Sala de banchete”, ceea ce a atras după sine și o tratare arhitecturală cu fast a acestei săli. Spațiul interior este cel mai amplu (fiind a doua ca înălțime) dintre sălile Centrului Internațional de Conferințe, de excepție, din întregul palat. Este rodul multor zile și nopți de lucru, atât pentru arhitecții, cât și pentru constructorii și artiștii plastici români.

Este compusă dintr-o navă mare centrală (18/54m), cu un luminator central bogat ornamentat (din aluminiu turnat, acoperit cu slagmetal auriu) și două nave laterale (6x42m), despărțite între ele prin două colonade. Nava principală are înălțimea medie de 15m, iar cele două laterale de 12,50m cu plafoanele rezolvate cu intersecții de cilindri.

Coloanele au caneluri în stil românesc, cu capitel corintic și sunt din marmură albă de Rușchița. Pereții au oglinzi de ipsos cu ancadramente din marmură albă de Rușchița bogat ornamentate. Fundalurile sunt tratate aproape identic cu un arc puternic foarte ornamentat și câmpul din marmură albă. Tavanul este din sticlă.

Date fiind dimensiunile sălii, pe latura lungă de intrare, ușile au fost tratate ca portale monumentale, casetate cu intarsii din lemn de cireș, iar rama din marmură albă, cu motive inspirate din arhitectura tradițională românească.

Sala se deschide direct către exterior, către parc, prin niște uși – ferestre înalte de 8m cu ornamente metalice din inox.

Luminatorul care ocupă aproape toată nava centrală este executat de către artiștii plastici cu elemente din aluminiu turnat acoperit cu șlagmetal auriu.

Covorul imens (1100 m²) care acoperă toată partea centrală a sălii, a fost proiectat special pentru acest spațiu, având elemente preluate din decorurile sălii. Are o greutate de cca. 3t, drept pentru care e nevoie cam de 35 de oameni pentru a-l desfășura. Nu este expus în permanență, sala fiind foarte des folosită pentru târguri și expoziții naționale și internaționale.

La fel ca și în foaierul dinaintea sălii, ecoul este foarte puternic.

Pe pereții din capetele sălii trebuiau să stea portretele celor doi soți , având fiecare 10 m înălțime.

Sala C.A.Rosetti

Sala C. A. Rosetti este sală de spectacole a Centrului Internațional de Conferințe ce găzduiește, de asemenea, conferințe, concerte, piese de teatru etc.

Ca arhitectură interioară se remarcă elementele stilului cubist, art-deco (scaune) în culori în care predomină ocru-auriu, conferindu-se astfel sălii o anumită intimitate.

Covoarele sunt în semicerc, ca și băncile care circumscriu spațiul central.

Întreaga încăpere este dominată de imensul candelabru central, cel mai important din întreaga clădire.

Istoria clădirii după 1989

Din 1994 în clădire funcționează Camera Deputaților, după ce sediul inițial al instituției, Palatul Camerei Deputaților, a fost donat de stat Bisericii Ortodoxe Române. Începând din 2004 aici se află și Senatul României, inițial fiind găzduit în fosta clădire a Comitetului Central al Partidului Comunist Român. De asemenea, Palatul Parlamentului găzduiește în numeroasele sale săli și saloane, o întreagă varietate de evenimente, expoziții sau întâlniri.

În perioada 2003-2004 a fost construită o anexă din sticlă de-a lungul ascensoarelor exterioare. Această construcție are ca scop facilitarea accesului la Muzeul Național de Artă Contemporană (MNAC), deschis în 2004, după o reamenajare în aripa vestică a palatului. În aceeași perioadă, un proiect ce susținea arborarea unui steag uriaș a fost anulat ca urmare a protestelor venite din partea publicului. Un drapel se afla deja arborat pe clădire dar a fost îndepărtat împreună cu suportul.

Restaurantul, accesibil doar politicienilor, a fost renovat, proiect urmat de amenajarea unei piscine, saune și a unor facilități sportive la nivelul 1 al subsolului.

De asemenea, din 1995, clădirea găzduiește sediul Inițiativei de Cooperare Sud-est Europeană , o organizație ce are ca scop o colaborare pentru reducerea nivelului criminalității transfrontaliere în țările membre.

O mare parte din clădire (aripa vestică, o parte din aripa de est, o parte din al doilea nivel, nivelul 3 subsol și celelalte aflate sub acesta), urmează a fi terminate. Între timp, o parcare subterană se construiește în locului unui fost stadion, momentan folosit ca depozit, care a fost acoperit în timpul construcției palatului. De asemenea, se are în plan construirea unor tunele ce leagă Calea 13 Septembrie cu subsolul clădirii.

Palatul este deschis vizitării de către turiști și oferă și programe de vizitare în mai multe limbi de circulație internațională.

Palatul Parlamentului Palatul Parlamentului Palatul Parlamentului Palatul Parlamentului Palatul Parlamentului Palatul Parlamentului Palatul Parlamentului BUCURESTI Palatul Parlamentului Palatul Parlamentului

Stay connected! 😀

sursa: wikipedia.org

Ca acasa…

Am ales pentru voi, 5 restaurante cu staif, in care te simti atat de bine…ca acasa, si n-ai mai vrea sa pleci…

Un restaurant bun are nevoie de mai mult decât mâncare bună – are nevoie de atmosferă plăcută, de staff prietenos și de confort (printre multe altele).

Ceainăria Infinitea

E bine să bei un ceai la Ceainăria Infinitea când e frig afară. Și când e cald. Și când plouă. Și când nu plouă. Asta pentru că atmosfera este foarte plăcută și toată lumea este prietenoasă. Cum să nu fii prietenos când ești înconjurat de un ceai cald și aromat (alege-ți aroma preferată din aproximativ un milion de sortimente) și prăjituri delicate?

restaurante Bucuresti

Salon Golescu

Ieși cu prietenii, dar nu știți dacă să mergeți la un restaurant, un pub sau un bar? Mergeți la Salon Golescu – le vei găsi acolo pe toate, împreună cu o cană mare de cafea perfectă. Mâncarea are influențe asiatice și africane, cocktail-urile sunt multe și colorate, iar cafeaua, tare, însă chiar și fără toate acestea, atmosfera este motivul pentru care ar trebui să mergi și cea care te va cuceri.

salon golescu

Divan 

Hummus, cacik, multe feluri de kebap și o varietate de alte mâncăruri turcești – la Divan vei găsi un mic colț din Turcia. Dar nu ne place doar mâncarea, ci și muzica tradițională, atmosfera și decorul specific (ca să nu mai spunem de uniformele staffului).

divan

Seneca Anticafe

Am fost și noi la Seneca și ne-a plăcut ce am văzut: lume cufundată în cărți, multe spații comode și care amintesc de confortul de acasă și, preferata noastră, o bucătărie micuță de unde te poți servi cu orice îți face cu ochiul – dar nu cafea (nu degeaba se numește Anticafe). Totuși, dacă nu poți rezista fără, o poți aduce cu tine și să ți-o prepari după plac.

seneca

M60

Undeva pe lângă Piața Amzei găsești o cafenea plină de oameni zâmbăreți, cu mese diferite, scaune de multe feluri, canapele comode și lumină caldă. Lumea se strânge pentru mâncarea preparată cu grijă zi de zi și pentru cafeaua tare și cremoasă, care îi aduce pe toți împreună.

m60

Sa aveti pofta si chef de vorba! 😀

Stay connected!

www.eastcomfort.com

Surse: www.goodfood.ro

<3...Love is in the air...<3...<3

Pentru ca in acest weekend, va fi celebra adoptata sarbatoare a indragostelii, si anume,”Valentine’s,” propunem acelora dintre voi, ce doriti ceva deosebit, sau sa faceti o impresie buna..poate sunteti chiar la inceput si sa fie cu dreptul, zicem! un top5 cu cele mai romantice localuri din Bucuresti.

1Caredy Kitchen – Caredy Kitchen, restaurantul fancy cu decor pin up girl din Piata Universitatii

Deschis de foarte putin timp la Universitate (Bulevardul Regina Elisabeta nr. 9), Caredy Kitchen te cucereste cu ajutorul unui decor foarte chic si girlie, lucru care ne duce cu gandul rapid la o cina romantica intre doi indragostiti. Meniul este variat, preturile decente iar servirea de nota 10. Daca iti doresti intimitate, poti rezerva o masa la separeu.

1

2. Local Colonial –  The new hot spot in town sau locul din Centrul Vechi unde trebuie sa ajungi

Design-ul este semnat de Cristian Corvin si este, cum altfel, mirific. Mancarea este foarte buna iar o cina romantica aici va fi ca un vis frumos.

2

3. Le Bistrot Francais – Haute cuisine de Romania

Un loc putin mai pretentios, unde preturile sunt putin mai maricele, este Le Bistrot Francais. O sa vi-l recomandam pentru ca ingredientele folosite de ei sunt proaspete si de cea mai buna calitate iar pana la urma dragoste nu tine cont de buzunare…sau ..?!

3

4. Chocolat Boutique Ateneu – Noul Chocolat Boutique Ateneu

La Chocolat poti manca si feluri principale si desert iar noi vi-l recomandam evident pentru desert. Ce poate fi mai frumos ca dupa o masa copioasa sa impartiti impreuna un desert?

http://www.chocolat.com.ro/ro/oferta-sf-valentin.html

5. Zexe – Singura zahana din Bucuresti 

Unde ai putea lua o cina minunata daca nu intr-o casa veche, dischisa care te face sa te simti minunat imediat ce ai pasit in ea. Asadar, la intersectia strazii Icoanei cu Leonida si strada Domnita Ruxandra vei gasi restaurantul Zexe, o minunatie de restaurant.

ze

Mai ramane sa alegeti cadoul potrivit…si gata seara speciala! Sa va iubiti mult! ;))

Pentru serile mai lungi: http://www.eastcomfort.com/romania/bukarest/ap45-3r-hotel.en.html

Stay connected! 😀

Surse: metropotam.ro

Ce poti face absout gratuit in Bucuresti

Pai…in primul rand, putem inchiria biciclete gratis

“Bicicletele sunt acordate spre folosinta temporara, programul avand atat o componenta gratuita, cat si una cu plata.
Componenta gratuita se adreseaza tinerilor cu varsta sub 16 ani si pensionarilor, care vor putea inchiria bicicleta timp de 2 ore, pe baza carnetului de elev, respectiv a talonului de pensie.
Componenta cu plata se adreseaza persoanelor care nu se incadreaza in statutul de gratuitate,iar inchirierea bicicletei se va putea face pe baza actului de identitate.
Tarifele de inchiriere: 4 ron/h atat în București cât și în țară si 15 lei pentru 24 de ore.”

BUCURESTI – 3 centre I’Velo:

Parcul Herastrau – Intrarea Charles de Gaulle184 
Parcul Tineretului – Intrarea Sincai218 
Arcul de Triumf

2. Taxi gratuit in Bucuresti, doar pentru urgente

Desi pare greu de imaginat, un bucurestean a initiat un serviciu gratuit de taximetrie, unic in România.

Cum functioneaza
Acest servciu se adreseaza doar persoanelor care au o urgenta reala si care-i conving pe cei doi baieti care se ocupa de proiect ca au cu adevarat nevoie de ajutor. Serviciul functioneaza pe baza a doua masini si, deocamdata, doar in Sectoarele 2 si 3. Costurile benzinei sunt suportate de cei care se ocupa de proiect.

3. Muzee ce pot fi vizitate gratuit

Exista mai multe muzee in Bucuresti care au o zi dedicata vizitarii gratuite. Unele muzee au chiar intrarea gratuita in fiecare zi, cum este cazul Muzeului Teatrului National I.L. Caragiale.
Lista muzeelor ce pot fi vizitate gratuit intr-o anumita zi a lunii:

Muzeul National de Istorie a Romaniei
Calea Victoriei, Nr.12, Sector 3
In fiecare zi de 26 din fiecare luna, atunci când aceasta nu cade intr-o zi când muzeul este inchis pentru public (in acest caz, accesul gratuit se face in ziua lucratoare imediat urmatoare a lunii).

Muzeul Curtea Veche – Palatul Voievodal
Adresa: Str. Franceza, Nr. 25-31, Sector 3
Intrarea este gratuita in prima sâmbata a fiecarei luni.

Muzeul Colectiilor de Arta
Calea Victoriei nr. 111
In prima miercuri a fiecarei luni este intrare libera.

Muzeul Municipiului Bucuresti – Palatul Sutu
Bd. I.C. Bratianu, Nr. 2, Sector 3
Intrarea gratuita in prima sâmbata a fiecarei luni.

Muzeul Taranului Roman
Sos Kiseleff, Nr.3, Sector 1
Intrarea gratuita in ziua a 26-a a fiecarei luni.

Muzeul National de Arta al Romaniei – Palatul Regal
Calea Victoriei, Nr. 49-53, Sector 1
Prima miercuri a fiecarei luni: intrare gratuita.

Muzeul “K.H. Zambaccian”
Str. Muzeul Zambaccian, Nr. 21A, Sector 1
Prima miercuri a fiecarei luni: intrare gratuita.

Muzeul National George Enescu – Palatul Cantacuzino
Calea Victoriei, Nr. 141, Sector 1
Acces gratuit pentru fiecare zi de 26 a fiecarei luni.

Observatorul Astronomic Amiral Vasile Urseanu
Str Bulevardul Lascar Catargiu Nr.21, sector 1
Intrarea gratuita in prima sâmbata a fiecarei luni.

Colectia de arta Ligia si Pompiliu Macovei
Str. 11 Iunie, Nr. 36-38, Sector 5
Intrarea gratuita in prima sâmbata a fiecarei luni.

Colectia de arta plastica Fr. Storck si Cecilia Cutescu Storck
Str. Vasile Alecsandri, Nr. 16, Sector 1
Intrarea gratuita in prima sâmbata a fiecarei luni.

Muzeul Theodor Pallady – Casa Melik
Str. Spatarului, Nr.22, Sector 2
Prima miercuri a fiecarei luni: intrare gratuita.

Muzeul de Arta Vasile Grigore – pictor si colectionar
Str.Maria Rosetti Nr.29, Sector 2
In ultima zi de miercuri a fiecarei luni intrarea este libera.

Muzeul Memorial C.I. si C.C. Nottara
B-dul. Dacia, Nr.51, Sector 2
Intrarea gratuita in prima sâmbata a fiecarei luni.

Muzeul Memorial Dr. Victor Babes
Str. Andrei Muresanu, Nr.14A, Sector 1
Intrarea gratuita in prima sâmbata a fiecarei luni.

Muzeul Armenesc Dudian
Bl. Carol I. Nr 43, Setor 2
Intrarea gratuita de  luni pâna vineri, intre orele 9:00 si 14:00.

Muzeul Teatrului National I.L. Caragiale
Intrarea este libera de luni pâna vineri, intre orele 9:30 si 14:30.
Sursa: tai-tai.net

4. Biblioteci din Bucuresti unde poti sa citesti fara sa platesti: Biblioteca Central Universitara Carol I, Biblioteca Nationala a României, Biblioteca Metropolitana

5. Tur gratuit al orasului: Guided Bucharest

Daca doriti sa descoperiti Bucurestiul, puteti face turul gratuit Guided Bucharest. Acest tur este in limba engleza, in special pentru turistii straini.
Locul de intâlnire este in Piata Unirii, lânga ceasul din parc (zona fântânilor), tine 2 ore si incepe la ora 18.00 in fiecare zi.
Punctele turistice importante pe care le veti putea vedea: Biserica Stavropoleos, Centrul Vechi, Ateneul Român, Piata Revolutiei, Hanul lui Manuc, Palatul Parlamentului, Piata Unirii.

Un top 5 ponturi de lucruri gratis pe care le poti face in Capitala.

Stay connected 😀

Surse :www.erd.ro

www.ivelo.ro

B365.ro

 

Insula de pe Lacul Morii

Lacul Morii este un lac artificial creat de autoritatile comuniste pentru a impiedica deversarile Dambovitei. Are 246 ha si a fost construit pe locul Bisericii Sfantul Nicolae si al cimitirului aferent, peste care s-a turnat beton. In centrul acestui lac, comunistii doreau sa construiasca un fel de insula pe care bucurestenii sa o viziteze in zilele libere. Planurile initiale includeau magazine, promenade si asa mai departe, insa lucrarile au fost oprite in ’89. Desi aceasta insula a servit, dupa Revolutie, pe post de destinatie pentru foarte multe concerte si manifestari artistice, in zilele obisnuite ea nu este decat o bucata de teren pe care se gasesc salcii si boscheti. Cu toate acestea, ea ramane pe lista celor mai apreciate destinatii pentru fotografii pasionati de peisaje neobisnuite.

Lacul este folosit ca o zonă de recreere și există concursuri de scutere, bărci cu pânze și spectacole, inclusiv spectacole de tip Air-Show. Festivalul de Muzică “Coke Live” și alte concerte au fost organizate în zona Lacului Morii.

Windsurf este foarte popular pe Lacul Morii, există cursuri de windsurf pe lac , Ski pe apa, skijet și alte sporturi de apă sunt, de asemenea, populare.

Există proiecte pentru a face Lacul Morii o destinație de călătorie. Există, de asemenea, proiecte pentru a face Lacul Morii o modernă zona rezidentială, comercială și de afaceri.  Un alt proiect este un tunel de autostradă care va face legătura între Lacul Morii și Centrul Civic (Piața Unirii) și autostrada A1. 

Ca sa ajungi aici, ai nevoie de o masina, asa ca pune bani deoparte pentru taxi sau, dupa caz, combustibil si de o harta. Alege drumul asfaltat si nu poteci obscure.

Enjoy!

Lacul Morii Lacul Morii Lacul Morii

http://www.eastcomfort.com/romania/bukarest/ap43-2r-apartment.en.html

Stay connected! 😀

surse: qbebe.ro

ro.wikipedia.org

Circul Globus

Ehei, va mai aduceti aminte? Cand erati micuti si va duceau parintii la circ?

Eu imi amintesc, destul de vag, ce-i drept…am avut vreo doua experinte de acest gen, care s-au finalizat destul de ok. Am fost si sunt o mare iubitoare de animale, drept pentru care, nu suport sa vad numere cu animale si nu mi-au placut niciodata clovnii. Sa ne intelegem, nu am coulrofobie, pur si simplu, nu-i gasesc simpatici! 😀

Apreciez eforturile acrobatilor, sunt numere pline de riscuri, e vorba de munca asidua si daruire. Astfel, sunt cam singurele numere dintr-un spectacol de circ la care ma pot uita. Acrobatii si acrobatiile ma fascineaza, deci sa nu vad vreun animalut plimbandu-se pe vreo sarma ca m-ati pierdut…

Primul circ stabil intemeiat pe teritoriul Romaniei si de care se leaga intreaga traditie a circului romanesc modern a fost “Circul Sidoli”, construit la Bucuresti in 1874, pe locul unde astazi se afla Beraria Gambrinus.

Timp de 60 de ani acest circ a contribuit la dezvoltarea artei circului romanesc, ajungand chiar sa fie o formatie de talie mondiala, care a sustinut cu succes si peste hotare prestigiul acestei arte din tara noastra, contribuind totodata la formarea unor elemente talentate. Incepand din 1908 si pana in preajma primului razboi mondial, Circul Sidoli intreprinde turnee de succes in Ungaria, Austria, Italia, Belgia, Olanda, Elvetia si Germania.

Ansamblul Circului de Stat este format din Sala de spectacole și câteva corpuri anexe ce aparțin de acesta. Sala de spectacole este construită în așa fel încât să domine întregul ansamblu, din punct de vedere al amplasării în plan și al formei. Amfiteatrul este acoperit cu o cupolă din beton armat, sub forma unei pânze ondulate, imprimând construcției o linie unitară și ușoară. Cupola se sprijină pe niște stâlpi zvelți, între acești stâlpi fiind amplasați pereți din sticlă care închid foaierul inelar al construcției, oferind o transparență întregii construcții.

Comunicarea cu corpurile anexe, sala de repetiții, cabinele artiștilor se realizează prin intermediul unor travee, arhitectural fiind niște volume largi cu forme neregulate, marginea superioară a acestora fiind situată sub punctul de origine a bolții.

Deasupra intrării artiștilor în arenă este amplasată o platformă pe care este așezată orchestra. Pe cupola amplasată deasupra scenei circulare sunt amplasate diferite instalații folosite de artiștii „zburători”.

Perioada anilor ’60 – ’70 este reprezentata de o inflorire a artei acrobatice din tara noastra, turneele in strainatate ducand peste hotare faima scolii romanesti de circ, care cuprindea talentati acrobati, echilibristi, iluzionisti si dresori.

In acea perioada, pentru prima data in circul romanesc a aparut o femeie-dresor – actrita Dina Mihalcea care, pasionata iubitoare a animalelor, a pregatit o dresura de lei. O alta figura importanta a circului acelei vremi, este renumitul iluzionist Aurel Iosef, cunoscut publicului sub numele de Iosefini, prestigios iluzionist care a si preluat conducerea Circului de Stat la putin timp dupa infiintarea acestei institutii. Acesta a fost director al Circului peste 20 de ani, tinand piept problemelor aparute in ultima parte a conducerii comuniste, fiind insa obligat sa renunte la acest post dupa revolutia din Decembrie 1989.

Importantelor miscari din Decembrie 1989 le-a urmat o perioada tulbure, de tranzitie, in lumea artei circului din tara noastra. La conducerea institutiei s-au perindat cativa directori care, insa, nu au putut estompa starea de haos instalata post revolutie. Tot in acea perioada s-a schimbat si titulatura, din Circul de Stat in Circul Globus Bucuresti.

Odata cu venirea la Conducerea Circului Globus a doamnei Brindusa Novac, in 1997, arta circului romanesc urca pe o panta ascendenta, promovandu-se ideea de circ modern si intinerire a trupei de artisti.

Circul Globus Circul Globus Circul Globus

Spectacole sunt cam in fiecare weekend, iar daca doresti sa-ti petreci timpul amintindu-ti de copilarie, iti poti lua intreaga familie si la final vei constata ca ai avut o zi reusita!

Stay connected! 😀

http://www.eastcomfort.com/romania/bukarest/ap43-2r-apartment.en.html

surse: ro.wikipedia.org

gradinite.com