Home Page of EastComfort Bucharest Apartments

Category Archives: Romania Hotels

Ce trebuie sa stii despre apartamentele in regim hotelier

Momentan, piata imobiliara din Romania pare in plina ascensiune. Preturile cresc constant, atat la vanzari, cat si la inchirieri. Read more »

Welcome 2018!! Be good!

Bine v-am regasit, dragi prieteni, in 2018!!

Un an nou, cu noi rezolutii, cu speranta si voie buna…ca sa incepem cu dreptul! :)

La multi ani pe 2018! si sa aveti un an absolut minunat!

Iata ca suntem deja in a 2a saptamana din acest an, avem un Ianuarie cu temperaturi de primavara si muuulte planuri pe tot anul.

pozitiv

Foarte multi aleg in aceasta luna, ┬ázile de relaxare si concediu in tarile calde si foarte bine fac…mai ales ca sunt oferte variate si tare apetisante pentru vacante exotice.

Inca ne urnim greut dupa sarbatori si inca melancolici, ne gasim o farama de timp pentru a ne planifica si organiza intalnirile importanta, calatoriile, zilele aniversare, onomasticile, ideile de business, planul de marketing, noi strategii de vanzari…fiecare dupa caz…

Eu zic sa ne pastram nota optimista, sa avem un an frumos, (noi sa avem grija sa-l facem frumos), dimineti cu zambet si apusuri cu oameni dragi…

happy

Bucurati-va de voi, de viata si de tot ce va inconjoara!

Iubiti, radeti, cititi, dansati si fiti fericiti!

smile

 

Toate cele bune, va doresc!

enjoy

All the best!

Stay connected! ­čśÇ

www.eastcomfort.com

#regimhotelierbucuresti

 

Vine, vine primavara!!

1Martie, Ziua M─âr┼úi┼čorului este ┬ás─ârb─âtorit─â atat de rom├óni ┼či de alte popoare din Balcani, semnificand biruin┼úa prim─âverii asupra iernii, fiind un fel de amuleta care s─â poarte noroc.

martis

Martisorul era vaziut ca un talisman protector. Se credea ca te apara de fortele malefice, prevenea imbolnavirea in lunile care urmeaza lui martie, tinea deoparte deochiul.

Una din traditii era sa prinzi snurul la incheietura mainii si ai grija sa il inchei intr-un nod. Acesta avand functie protectoare si, in perioada in care purtai acest snur, avea puterea de a tine raul si ghinionul la distanta.

 

In perioada de inceput a lunii Martie, 1-9 martie,se aleg Babele pentru a vedea cum iti vor fi zilele in anul respectiv sau cum iti este sufletul, dupa alte datini.

poster-martisor

De zielel Babelor, Baba Dochia obisnuieste sa toarca si sa isi scuture cele noua cojoace, unul cate unul, in fiecare din cele noua zile. In zonele din Ardeal, femeile nu trebuie sa lucreze cu fusul cat timp dureaza “Babele” pentru a nu atrage asupra lor mania si blestemele Babei Dochia.

In unele zone din Bucovina sau Moldova, se mai pastreaza si in ziua de azi ,un obicei frumos:

fetele trebuie sa poarte la gat, agatate de un snur in rosu si alb, monede de aur sau de argint, care  trebuia purtata timp de 12 zile dupa care era folosita pentru a cumpara o felie de branza alba, dulce si frumoasa. Asadar, fata care a purtat acea moneda  avea sa fie dulce si frumoasa tot timpul anului, iar tenul ramanea luminos si neted.

De 1 martie, m─âr┼úi┼čorul se d─âruia ├«nainte de r─âs─âritul soarelui, copiilor ┼či tinerilor ÔÇô fete ┼či b─âie┼úi deopotriv─â.

┼×nurul de m─âr┼úi┼čor, alc─âtuit din dou─â fire de l├ón─â r─âsucite, colorate ├«n alb ┼či ro┼ču, reprezint─â unitatea contrariilor: vara-iarn─â, c─âldur─â-frig, fertilitate-sterilitate, lumina-├«ntuneric.
În Banat, datina spune că, fetele nemăritate care se spălă cu apa adunată de pe frunzele fragilor din pădure, se vor mărita în anul respectiv, iar în zona Bihorului există obiceiul ca fetele să se spele cu apă de ploaie pentru a fi sănătoase și frumoase.

├Än Dobrogea, m─âr╚Ťi╚Öorul trebuie s─â fie purtat p├ón─â la venirea berzelor ca mai apoi s─â fie aruncat spre ├«naltul cerului.

├Än satele din Transilvani, m─âr╚Ťi╚Öorul este ag─â╚Ťat de poart─â sau la ferestre pentru a ├«ndep─ârta relele ╚Öi blestemele.

Astazi,┬ávaloarea m─âr┼úi┼čorului este┬á dat─â doar de crea┼úia artistic─â,┬á┼čnur alb-ro┼ču se confec┼úioneaz─â din orice ┼či poate s─â aiba diverse semnifica┼úii.

ghiocica

Sa fiti iubiti! Un 1 Martie vesel si frumos si o primavara calda si plina de bucurii!

Stay connected! ­čśÇ

http://www.eastcomfort.com/romania/bucuresti/ap2-1r-apartment.en.html

Surse: http://jurnalul.ro

http://www.gazetanoua.ro

 

Ho!Ho!Ho! Merry Christmas!!!

Ei, da, suntem in luna cadourilor, in luna cea mai frenetica si cea mai asteptata.

Este luna mea preferata din tot anul, iar Craciunul este sarbatoarea favorita. Imi aduce aminte de acele Craciunuri cu multa zapada, colindatori, cozonacii bunicii care miroseau divin prin toata casa, eternul moment preferat de tata sau bunicul, dupa caz, cu alegerea/cioplitul bradului si montarea lui, ca mai apoi sa venim noi, fetele casei cu ornamentele…Imi aduc aminte ca de fiecare data puneam┬ávata pe crengi, asa, sa semene cu zapada si de fiecare data cand treceam pe langa el, ma mai agatam de cate o bucata de vata pe haine…Adoram sa stau seara, pe fotoliu si sa privesc bradul, luminitele, globuletele…eram in visare si cam asa sunt si acum… Sau cum asteptam seara de ajun!!! WOW!! Agitatie maxima! N-aveam somn, n-aveam stare, imi frecam mainile si buzele de emotie si nerabdare :))) Si de fiecare data, primeam cadouri frumoase si eram asa de incantata!!!

Mai stiti si de pungulitele de sarbatori de la fabrica parintilor??? De vis! Asteptam alea 2 portocale si un baton de ciocolata ca pe Dzeu! :))))

Ce vremuri…Cel putin le apreciam si ma bucuram maxim de orice cadou, cu inima curata si cu sufletel inocent de copil…

Ce avem astazi?

Muuulta publicitate, superficialitate, imagini ireale, consumerism, zgomot, alergatura si aiureala, stres si la final esti rup in doua si tot n-ai apucat sa faci tot ce-si propusesesi initial..inutil dupa parerea mea.

Sfat: I-a o pauza! Respira! Nu uita esentialul!

 

Eu inca mai pastrez acea atmosfera, sau cel putin incerc sa fac asta de fiecare Craciun…si mai incerc sa pastrez acea seninatate cu care priveam bradutul si ce imi imaginam…imi doream si alte Craciunuri alaturi de ai mei, imi doream sa-i am aproape si sa ne bucuram de cateva zile de fericire…doar sa-i am langa mine! Atat!

Sarbatori Fericite, dragii mei! Aveti grija de voi!

Stay connected! ­čśÇ

http://www.eastcomfort.com/

Halloween de Romania

halloween-02

Pentru ca se apropie Halloween, m-am gandit ┬ása scriu despre cateva legende de la noi din tara, care si-ar merita cu prisosinta dreptul la┬ácele mai ” spooky” locuri.

Am strans o mica selectie, legende stiute sau nestiute, care au ramas de-alungul anilor printre cele mai inspaimantatoare locuri, de vizitat, sau nu…

Halloween e o sarbatoare celtica, preluata de multe popoare,( noi preluam de la americani cam tot se poate), si se serbeaza pe 31Octombrie. Usor, usor s-a raspandit si la noi si┬ábarurile, cluburile se intrec organizand cea mai “spooky”, “horror” petrecere.

Specific pentru Halloween este dovleacul sculptat care reprezint─â Lanterna lui Jack. Cu ocazia acestei s─ârb─âtori copiii se mascheaz─â ├«n vr─âjitori, mumii sau alte personaje ╚Öi colind─â pe la case ├«ntreb├ónd ÔÇ×Trick or Treat?ÔÇŁ(P─âc─âleal─â sau dulciuri?), ca o amenin╚Ťare c─â dac─â nu li se dau dulciuri, persoanei colindate i se va juca o fars─â.

la noi in tara avem cateva locuri pline de mister si taina si in acest articol le prezint pe cele mai insemnate.

Padurea Baciu

padurea-baciu

In inima Ardealului, intr-o zona cu aparenta atemporala, se gaseste, probabil, cel mai misterios loc din Romania. Multa cerneala a curs pe margine subiectului padurii Hoia-Baciu, la fel cum multi pasi ai curiosilor au strabatut aceasta poarta intre lumi, in speranta surprinderii unei farame de paranormal. Unii dintre ei au avut intr-adevar parte de experiente inexplicabile care provoaca fiori reci chiar si celor curajosi. Cercetatorii nu au incotro si ridica neputinciosi din umeri, lasand loc liber celor mai diverse speculatii care inflacareaza imaginatia amatorilor de fenomene paranormale.

Padurea Hoia-Baciu, este cu siguranta cea mai faimoasa locatie din Romania, unde au fost investigate si analizate o serie de fenomene absolut inexplicabile. Zona in sine a devenit cu adevarat celebra pe mapamond de abia in anul 1968, cu toate ca localnicii stiau de existenta sa inca din cele mai vechi timpuri, ferindu-se de ea ca de un loc rau, unde se intampla lucruri peste puterea de intelegere a omului obisnuit. Toti stiau din mosi stramosi ca odata intrati printre copacii al caror fosnet venea parca din alta lume, toate spaimele subconstientului uman, prind brusc viata si apar in calea celui indeajuns de nesabuit incat sa se aventureze in acest loc . Din cele mai vechi timpuri, localnicii din jurul padurii de la Hoia-Baciu au observat pe propria piele ca odata ce au intrat in padure pentru a taia lemne, a cosi iarba pentru animale sau a culege fructe de padure sau ciuperci, ceva straniu se intampla cu absolut oricare dintre ei.

Inca de la primii pasi printre copaci, satenii se pomeneau asaltati de stari inexplicabile de greata, anxietate, senzatii de voma, dureri de cap si chiar arsuri aparute pe piele. Multa vreme, padurea Baciu din vestul orasului Cluj-Napoca a ramas un subiect tabu, oamenii temandu-se sa aduca vorba despre un loc pe care in sinea lor il credeau cazut sub un blestem greu, sau mai rau, insasi salas al Necuratului. Cel care a intreprins o adevarata munca de pionierat la aceea vreme in studiul fenomenelor paranormale din padurea de stejari, a fost biologul Alexandru Sift (1936-1993).

Profesorul Sift a fost atras de faima padurii Baciu, intrigat fiind de povestile si intamplarile incredibile pe care le auzea de la localnici. In decada anilor 1950, a intreprins numeroase calatorii in padure, observand la fiecare incursiune intre copaci, o serie de umbre ciudate care il insoteau. Fire curajoasa, nu a abandonat cercetarile, izbutind sa fotografieze”umbrele”. Surprizele si-au facut aparitia inca de la developarea cadrelor fotografice pe care se puteau observa, pe langa”umbrele” in cauza, multe alte forme, lumini si siluete pe care ochiul uman nu le putea vedea. Cercetarile lui Sift au continuat pana in pragul anilor 1960, cand tot mai multi cercetatori romani i-au preluat studiile si aveau sa fie atrasi de explorarea padurii Baciu.

In primul rand, padurea Baciu este faimoasa pentru aparitiile sale. Structuri imateriale sau materiale de forme diverse apar in fata ochilor curiosilor, fie ca este noapte sau miezul zilei. Majoritatea sunt invizibile pentru ochiul uman, fiind capturate insa de aparatele de filmat sau fotografiat. Unii ezoteristi considera ca sunt nimic altceva decat reprezentatiile spiritelor care populeaza universurile paralele. Urmeaza la rand anomaliile magnetice, fluctuatiile campului electromagnetic, emisiile infrasunet. Printre cele mai socante manifestari, se numara si urmele fara explicatie care apar pe pamant, zapada sau iarba, direct sub ochii privitorilor. Nici lumea vie nu a scapat neafectata de misterele padurii, efectele biologice manifestandu-se asupra plantelor si vegetatiei care prezinta forme de deshidratare, arsuri si necroze ale tulpinilor si frunzelor din anumite zone ale padurii.

Fenomenele inregistrate in padurea Baciu nu sunt singulare pe mapamond. Harta locurilor de pe Terra care contin zone cu fenomene asemanatoare, cuprinde si Desertul Mojave si Gloful Breeze din Statele Unite, La Spezia-Arenzano din Italia, Valea Hessdalen din Norvegia, Belo Horizonte din Brazilia, Muntele Kailasa din Tibet. Cu toate acestea, padurea Hoia-Baciu este considerata de toti marii parapsihologi , drept cel mai important areal al manifestarii fenomenelor parapsihologice de pe intreaga planeta.

Muntele Tampa, Brasov

tampa┬áMuntele T├ómpa este unul dintre locurile din Bra┼čov care au cele mai multe legende. Cele mai cunoscute sunt cele care vorbesc despre existen┼úa unui mare lac subteran sau despre faptul c─â sunt ni┼čte tuneluri ce str─âpung muntele. Dac─â lacul nu a fost descoperit, existen┼úa a trei-patru tuneluri s─âpate ├«n munte este real─â. Ast─âzi, numai unul dintre ele mai este practicabil ┼či leag─â Casa Sfatului de unul dintre turnurile vechii cet─â┼úi. Celelalte s-au surpat ├«n timp ┼či toate sunt ├«nchise pentru a se evita accidentele. O alt─â legend─â este legat─â de singura banc─â s─âpat─â ├«n piatr─â (foto) aflat─â pe aleea de sub T├ómpa. Se spune str├ónca din care este f─âcut─â banca s-a pr─âv─âlit din ├«n─âl┼úime, ├«ngrop├ónd sub ea doi aman┼úi care st─âteau ├«mbr─â┼úi┼ča┼úi ├«n acel loc. Banca a fost f─âcut─â ├«n memoria lor ├«n 1817. Muntele T├ómpa este o veritabil─â atrac┼úie turistic─â. Se poate ajunge ├«n v├órf cu telecabina sau pe jos pe patru trasee turistice marcate.

Padurea Trivale, Pitesti

trivale

Parcul Padurea Trivale, era pe timpuri un falnic conac.

Stapanul acelui conac, un om innebunit dupa bani si putere, avea o fata foarte frumoasa pe care planuia sa o casatoreasca cu un mosneag foarte instarit si cu foarte multi bani.Tanara fecioara era indragostita de un baiat ce era sluga la conac, asa ca in ziua in care trebuia sa se marite cu mosnegul asa cum ii poruncise tatal sau, aceasta a fugit impreuna cu baiatul de care era indragostita. Turbat de furie, tatal fetei i-a vanat pe tinerii indragostiti si i-a descoperit adapostindu-se printre copacii din Padurea Trivale. Dezgustat si inebunit tatal fetei a obligat-o sa priveasca cum il macelareste pe baiatul pe care aceasta il iubea, dupa care a renegat-o pe fata pentru ce a facut si a omorat-o  taindu-i capul. Praful si pulberea s-au ales de batranul tata, care la scurt timp s-a imbolnavit si a murit si el iar toata averea lui a fost risipita.

Din marele conac au ramas doar niste ruine, ce se mai gasesc si astazi in Padurea Trivale. Casa bantuita i se zice si este un loc in care foarte putini au curajul sa mearga mai ales pe timp de noapte.

Localnicii spun ca uneori , in serile linistite, se aude prin padure suierand purtat de vant, bocetul fetei ce a fost omorata cu atata cruzime, iar cand cupluri de indragostiti se plimba prin Padurea Trivale , o mireasa fara cap li se iveste in cale. Se spune ca fantoma fetei apare doar pentru cateva secunde si apoi dispare . Localnicii cred ca motivul pentru care a fost vazuta doar in jurul cuplurilor de indragostiti este pentru ca este atrasa de puterea dragostei lor iar bocetul se aude deoarece ea a pierdut pe cel ce il iubea. MIREASA FARA CAP este un suflet chinuit, ce bantuie printre copacii din Padurea Trivale jelidu-si dragostea pierduta si soarta nenorocita de care a avut parte.

Podul Mincinosilor, Sibiu

pod1

Podul nu se incadreaza la categoria “spooky”, dar are aceasta legenda care l-a facut faimos si de aceea

l-am mentionat.

Ei bine deoarece se spune ca podul ÔÇťsimteÔÇŁ mincinosii, mai exact daca spre exemplu o persoana trece pe pod si in momentul ala spune o minciuna podul incepe sa scartaie, demascand astfel mincinosul. Vorbe circula si cum ca acum multi ani, negustorii prinsi cu ocaua mica, erau batjocorati in vazul tuturor si aruncati de pe pod. Nici fetele de maritat nu lipsesc din peisaj. Fetele care sustineau ca sunt neprihanite inainte de casatorie, dar se descoperea ca au mintit, ca pedeapsa erau aruncate de pe Podul Minciunilor.

Legenda Cazinoului , Constanta

cazino

Cazinoul din Constan╚Ťa este unul dintre cele mai reprezentative simboluri ale ora╚Öului, fiind construit ├«n anul 1909 ╚Öi inaugurat ├«n luna august a anului 1910. Se afl─â pe faleza din Constan╚Ťa, pe bulevardul Regina Elisabeta.

Pe l├óng─â istoria oficial─â a Cazinoului, exist─â ┼či o legend─â pe care pu┼úini o cunosc. Se spune c─â imobilul ar fi fost construit de c─âtre un navigator care a avut o fat─â. T├ón─âra a murit la o v├órst─â foarte fraged─â, pe c├ónd avea 17 ani. ├Ändurerat, tat─âl s─âu a ridicat Cazinoul, pentru ca tinerii din ora┼č s─â aib─â parte de momente de care fiica sa a fost privat─â. Se mai spune c─â, dac─â prive┼čti Cazinoul de sus, acesta ar avea forma unui dric, iar ferestrele ar sugera imaginea unor morminte. Mai mult, dac─â te ui┼úi atent la u┼ča de la intrare, vei vedea dou─â capete de berbec, ornament ce se putea g─âsi pe dricurile vechi. Legenda mai spune c─â, pe timpul verii, cei ce pierdeau la jocurile de noroc se aruncau ├«n valurile M─ârii Negre, aceasta fiind explica┼úia pentru furtunile iscate toamna ┼či iarna ├«n zona falezei. Sufletele nelini┼čtite ale acestora agit─â ┼či ast─âzi marea, spumoas─â ┼či s─ârat─â, ce spal─â zidurile cazinoului, odat─â simbol, ast─âzi, ruina ora┼čului Constan┼úa.

In tipul primului razboi mondial, cazinoul a fost folosit pe post de spital de campanie. Pe 19 noiembrie 1917, cazinoul devine iarasi functional. Urmeaza perioada interbelica, cea mai stralucitoare si mai frumoasa din istoria cazinoului. Mai mult, in 1922 Primaria a inceput constructia unui pavilion-restaurant in fata cazinoului, constructie care astazi functioneaza ca si acvariu.

Din pacate, in timpul celui de-al doilea razboi mondial, frumoasa cladire are de suferit de pe urma bombardamentelor. Este renovat in 1951 cu ajutorul detinutilor politici. Ultima data cand au fost facute lucrari de restaurare a fost intre anii 1986 ÔÇô 1988. Dar asta era acum in urma trei decenii. Cazinoul se degradeaza treptat, iar valurile furioase care il erodeaza neincetat ii iau treptat din stralucirea de odinioara.

Sper ca v-a placut culegerea de legende, cu siguranta mai sunt si alte si de care poate vom povesti cu o alta ocazie.

Am amintit aici cele mai cunoscute locuri din Romania.

Happy Halloween!!! ;))

Stay connected! ­čśÇ

www.eastcomfort.com

http://www.eastcomfort.com/bucharest/last-minute-apartments.en.html

 

 

 

surse:

www.descopera.ro

www.http://romanialapas.ro

http://www.efemeride.ro

http://www.ziuaconstanta.ro

http://horror-romania.ro

Conacul Archia

Bun gasit, dragii mei,

Tot din categoria: “gateway”, doresc sa va scriu despre Conacul Archia. Poate il stiti, ati fost oaspeti acolo,(si va invidiez), poate nu il stiti si doriti o recomandare pentru un weekend departe de zgomotosul Bucuresti.

ar1

Personal, nu cunosc acest conac, am prieteni care au fost cazati acolo si au revenit la Bucuresti cu o frumoasa poveste si bineinteles ca imi doresc sa ajung acolo si sa traiesc si eu magia cu iz boieresc.

Situat ├«n jude┼úul Hunedoara ┼či ├«nconjurat pe o raz─â de maxim 60 km de cele mai importante obiective turistice din jude┼ú, conacul Archia, a fost construit ┼či pus ├«n circuitul turistic ├«n 2008, de familia Szabo.

Dupa cum scrie “jurnal de hoinar“, “Archia este un spa┼úiu ├«n care se ├«mbin─â ├«ntr-un foarte inspirat mod valorile interbelice cu cele moderne. Decorul te smulge din haosul urban, din agita┼úia cotidian─â ┼či ├«┼úi propune o incursiune nostalgic─â ├«n vremuri ├«n care conceptul de ÔÇťslow travelÔÇŁ nu exista, dar se practica.”

“Povestea unei afaceri de succes a ├«nceput prin 1994, c├ónd familia Szabo a cump─ârat ├«n satul Archia terenul ┼či cl─âdirea unui fost C.A.P., ridic├ónd ini┼úial aici o c─âsu┼ú─â de vacan┼ú─â. Mai t├órziu, odat─â cu pasiunea nou dezvoltat─â pentru cabaline, spa┼úiului i-au fost adaugate grajdurile, iar unitatea propriu-zis─â de cazare a fost inaugurat─â la sf├ór┼čit de 2008, c├ónd lucr─ârile cu fonduri europene la cele 13 duble ┼či 2 camere superioare au fost finalizate.

├Äntregul domeniu se ├«ntinde pe o suprafa┼ú─â de 10 hectare, incluz├ónd terenurile de tenis, cel de echita┼úie, grajdurile, terasa exterioar─â cu piscin─â ┼či spa┼úiile de oraganizare a evenimentelor.

Fiecare camer─â propune o poveste, pictat─â de arti┼čti plastici pe pere┼úi sau scris─â ├«n┬ápiesele de mobilier. Fie c─â alegi camera cu Maci, Flori de C├ómp, Cuib de P─âs─ârele, Lev─ân┼úic─â, P─âdure, R─âd─âcini, TransilvanÔÇŽla fiecare nou─â ┼čedere la Conac, experien┼úa ta va fi una diferit─â.

ar5 ar4 ar3 ar2

Archia face parte din m├óna de juc─âtori de pe pia┼ú─â ospitalit─â┼úii autohtone care propun o ofert─â complet─â de agrement; unii dintre pu┼úinii ├«ntreprinz─âtori care au ├«n┼úeles c─â doar turistul de ocazie se mul┼úume┼čte cu un pat ┼či cu o mas─â mediocr─â, ├«n timp de plimb─âre┼úul educat caut─â oferte care s─â-i g├ódile sim┼úurile, s─â-i trezeasc─â emo┼úii, mai presus de un somn bun ┼či de o mas─â care s─â-i r─âm├ón─â ├«ntip─ârit─â ├«n minte.

A┼čadar, la Archia, dac─â vrei s─â te relaxezi pe ritmuri de lounge l├óng─â piscina r─âcoroas─â, o po┼úi face f─âr─â s─â fii deranjat de zgomot.

Dacă vrei să îţi faci pe plac cu activităţi recreative, ai de unde alege:
Poţi face o plimbare cu calul in natură (110 lei pentru o oră), plimbări cu poneiul (30 de lei preţ de 5 ture), poţi lua lecţii de echitaţie (60 de lei lecţia de 40 de minute) sau alte combinaţii cu tematică ecvestră.

ar6

Clubul de tenis cuprinde 6 terenuri, dintre care 2 au nocturnă. Poţi închiria un teren pentru 30 de ron (50 de lei pentru nocturnă) timp de 50 de minute, maxim 4 persoane.

G├óndul se ├«ndreapt─â spre trecut, ├«n timp ce sim┼úurile r─âm├ón ancorate ├«n prezent, bucur├óndu-se de un confort actual, ├«ntre┼úinut cu succes de un personal atent, implicat ┼či bine instruit. A┼čadar, d─â-┼úi voie s─â te cufunzi ├«n spiritul de relaxare nobiliar─â ┼či s─â gusti f─âr─â remu┼čcare din r─âsf─â┼úul unui ritm pe-ndelete, ├«n stilul clasic ardelenesc ÔÇô sau pe m─âsura unui ÔÇťboier contemporanÔÇŁ, asemeni ┼úie.”

ar7

Pe mine, cu siguranta m-a convins si imi propun un next gateway.

Stay connected! ­čśÇ

http://www.eastcomfort.com/

Surse: jurnaldehoinar.com

 

 

 

Incursiune in Bucurestii Vechi- Hanul cu Tei

Hanul cu Tei┬áeste unul din pu╚Ťinele hanuri vechi care mai exist─â din centrul┬áBucure╚Ötiului.

A fost construit ├«n anul 1833 de c─âtre Anastasie Hagi, Gheorghe Polizu ╚Öi ╚śtefan Popovici, pe strada┬áLipscani. Era cunoscut ╚Öi sub numele de┬áHanul de pe Uli╚Ťa cea mare a Marchitanilor. Este singurul han istoric din Bucure╚Öti care ╚Öi-a p─âstrat forma de origine. La intrarea de pe┬ástrada Bl─ânari┬á├«nc─â se poate vedea ÔÇ×sigiliulÔÇŁ primilor proprietari: ÔÇ×A.P.ÔÇŁ ╚Öi ÔÇ×S.P.ÔÇŁ

Fiecare proprietar avea 14 magazine, situate ├«n partea de sus a pivni╚Ťelor cu bolt─â. Doar trotuarul ╚Öi camera gardianului erau proprietate comun─â. Negustori importan╚Ťi ai vremii respective au locuit ├«n acest han, printre care ╚Öi┬áConstantin Anastasiu, care a ├«nfiin╚Ťat magazinul ÔÇ×La Vulturul de Mare cu Pe╚Ötele ├«n GhiareÔÇŁ, cl─âdire care ├«nc─â exist─â, fiind transformat─â ├«ntr-o banc─â, aproape de magazinul Cocor.

Ast─âzi, fostul han este un loc unde se organizeaz─â diverse galerii de art─â, iar ├«n pivni╚Ť─â a fost deschis un bar. Por╚Ťile sale de fier bogat ornamentate ofer─â acces at├ót de pe┬ástrada Lipscani, c├ót ╚Öi de pe┬áBl─ânari. De asemenea, fa╚Ťada de sticl─â a hanului este tipic─â ╚Ü─ârii Rom├óne╚Öti.

 

hantei3 hantei2 hantei1

Ansamblul de arhitectur─â ÔÇ×Hanul cu TeiÔÇŁ este ├«nscris pe Lista monumentelor istorice 2010 – Municipiul Bucure╚Öti .

http://www.eastcomfort.com/romania/bucharest/ap22-2r-apartment.en.html

Stay connected! ­čśÇ

Surse: www.wikipedia.org

Let Me Entertain You

Robbie Williams, unul dintre cei mai indragiti artisti internationali, va concerta in premiera in Romania, pe 17 iulie, in Piata Constitutiei.
Marcel Avram, East European Production si D&D Entertainment organizeaza in premiera in Romania concertul celui mai cunoscut si asteptat pop-star britanic, Robbie Williams, adaugand Bucurestiul pe lista destinatiilor turneului ÔÇťLet Me Entertain YouÔÇŁ.
Concertul anului 2015 v avea loc in data de 17 iulie in magnifica locatie a Pietei Constitutiei si promite sa fie un spectacol exploziv de arta si muzica, in stilul caracteristic artistului.
ÔÇťLet Me Entertain You Tour 2015ÔÇ│ este ce de-al 11-lea turneu din cariera artistului si va debuta in luna martie a acestui an, cu un concert in Madrid, Spania. Va continua cu show-uri in premiera si nu numai, in mai multe tari din Europa si Asia.
Concertul de la Bucuresti va fi o calatorie de neuitat prin vasta discografie a lui Robbie Williams, continand cele mai cunoscute hit-uri ale sale Let Entertain You (melodie care da si numele turneului), Feel, Angels si altele.
Show-ul va fi unul special. Va dura doua ore jumatate si va fi impartit astfel: jumatate pop, jumatate jazz.

Stay connected! ­čśÇ

http://www.eastcomfort.com/romania/bucharest/ap42-2r-apartment.en.html

Surse: rocksounds.ro

Observatorul Astronomic Bucuresti

Observatorul Astronomic ÔÇ×Amiral Vasile UrseanuÔÇŁ┬áeste singurul observator public al municipiului┬áBucure╚Öti.

A fost construit ├«ntre anii 1908-1910, pentru a servi ca Observator Astronomic al┬áSociet─â╚Ťii Astronomice Rom├óne ÔÇ×Camille FlammarionÔÇŁ, societate ├«nfiin╚Ťat─â de c─âtre┬áVictor Anestin. Observatorul ÔÇ×a fost dotat cu o┬álunet─â┬áZeiss de 150 mm diametru ╚Öi distan╚Ť─â focal─â de 2,7 metri. Luneta era a treia ca m─ârime din ╚Ťar─â la data aceeaÔÇŁ.

Dup─â decesul amiralului┬áVasile Urseanu┬á(1926), ÔÇ×luneta a fost demontat─â ╚Öi depozitat─â ├«n subsolul cl─âdirii, astfel c─â activitatea astronomic─â a grupului a ├«ncetat,┬áiar v─âduva sa, Ioana Urseanu, a donat imobilul prim─âriei Bucure╚Öti contra unei rente viagere.

Prim─âria a decis s─â g─âzduiasc─â ├«n cl─âdire┬áPinacoteca Bucure╚Öti, o colec╚Ťie de picturi ├«nfiin╚Ťat─â la 1 iunie 1933, prin decret regal, de regele┬áCarol al II-lea al Rom├óniei.

Pinacoteca municipiului Bucure╚Öti a fost ad─âpostit─â temporar ├«n spa╚Ťiul Observatorului Astronomic.

├Än 1941, dup─â moartea Ioanei Urseanu, ├«n holul cl─âdirii care ad─âpostea pinacoteca a fost dezvelit─â o plac─â comemorativ─â, care cinste╚Öte memoria ctitorilor pinacotecii municipiului Bucure╚Öti, viceamiral Vasile Urseanu ╚Öi Ioana Urseanu, prin urm─âtoarele cuvinte:┬áÔÇ×Dup─â o via╚Ť─â de munc─â ╚Öi credin╚Ť─â au d─âruit acest l─âca╚Ö ca s─â fie ad─âpost de art─â ╚Öi prilej de ├«n─âl╚Ťare sufleteasc─âÔÇŁ.

├Än 1949 cele mai valoroase tablouri ale Pinacotecii au fost preluate de Galeria Na╚Ťional─â, cele r─âmase form├ónd Muzeul de Art─â a Municipiului Bucure╚Öti care a fuzionat cu Muzeul de Istorie al Bucure╚Ötiului, iar ├«n cl─âdire s-a ├«nfiin╚Ťat┬áMuzeul ╚śtiin╚Ťelor Experimentale, inaugurat la 1 Mai 1950, ├«n care s-a redat cl─âdirii menirea ini╚Ťial─â, aceea de Observator Astronomic. Ast─âzi Observatorul ╚Ťine de Muzeul Municipiului Bucure╚Öti ╚Öi este deschis publicului.

Clădirea în care se află este monument istoric.

În fiecare seară cu cer senin, observatorul este deschis publicului care poate vedea Luna, planetele și alte obiecte cerești, stele duble, roiuri stelare, și chiar galaxii.

Oferta de vizita:

  • observarea astrelor prin lunetele de pe terasa observatorului
  • informa╚Ťii de specialitate din partea personalului observatorului
  • explica╚Ťii generale, r─âspunsuri la ├«ntreb─âri
  • explica╚Ťii date pe calculator
  • explica╚Ťii la luneta din cupol─â

 

ob4 ob5 ob1 ob2 ob3

Stay connected!:D

surse: en.wikipedia.org

www.eastcomfort.com

 

 

Palatul Parlamentului

 

┬á ┬á ┬á ┬á ┬á ┬á ┬áPalatul Parlamentului┬ádin┬áBucure╚Öti,┬áRom├ónia┬á(cunoscut ├«nainte de┬árevolu╚Ťie┬ásub numele de┬áCasa Republicii┬ásau┬áCasa Poporului┬á, m─âsoar─â 270┬ám┬ápe 240 m, 86 m ├«n─âl╚Ťime, ╚Öi 92 m sub p─âm├ónt. Are 9 nivele la suprafa╚Ť─â ╚Öi alte 9 subterane. Conform┬áWorld Records Academy, Palatul Parlamentului este cea mai mare cl─âdire administrativ─â pentru uz civil ca suprafa╚Ť─â din lume, cea mai scump─â cl─âdire administrativ─â din lume ╚Öi cea mai grea cl─âdire din lume.┬áCl─âdirea┬áPalatului┬áParlamentului se afl─â situat─â ├«n partea central─â a Bucure╚Ötiului (sector 5), pe locul care ast─âzi se cheam─â┬áDealul Arsenalului, ├«ncadrat de strada Izvor la vest ╚Öi nord-vest, Bulevardul Na╚Ťiunile Unite spre nord, Bulevardul Libert─â╚Ťii la est ╚Öi Calea 13 Septembrie la sud. Aceasta se afl─â la 10 minute distant─â de Pia╚Ťa Unirii ╚Öi 20 de minute de Gara de Nord (cu autobuzul 123).

Dealul pe care se afl─â ast─âzi Palatul Parlamentului este ├«n general o crea╚Ťie a naturii, av├ónd o ├«n─âl╚Ťime ini╚Ťial─â de 18 m, dar partea dinspre Bulevardul Libert─â╚Ťii este ├«n─âl╚Ťat─â ├«n mod artificial.

Cl─âdirea are o suprafa╚Ť─â desf─â╚Öurat─â de 330.000 m┬▓, ├«nscriindu-se, dup─â World Records Academy, la capitolul “Cl─âdiri Administrative”, pe locul 2 ├«n lume dup─â cl─âdirea┬áPentagonului, iar din punct de vedere al volumului, cu cei 2.550.000 m┬│ ai s─âi, pe locul 3 ├«n lume, dup─â cl─âdirea de asamblare a rachetelor spa╚Ťiale de la┬áCape Canaveral┬ádin┬áFlorida┬á╚Öi dup─â┬ápiramida┬álui┬áQuetzalcoatl┬ádin┬áMexic. Pentru compara╚Ťie se poate men╚Ťiona c─â aceast─â cl─âdire dep─â╚Öe╚Öte cu 2% volumul┬ápiramidei lui Keops┬ádin┬áEgipt, ╚Öi de aceea unele surse o caracterizeaz─â ca pe o construc╚Ťie ÔÇ×faraonic─âÔÇŁ .

├Änceput ├«n timpul regimului comunist, (autointitulat ÔÇ×Epoca de AurÔÇŁ a Rom├óniei ╚Öi ├«nl─âturat ├«n mod violent, prin┬áRevolu╚Ťia din 1989), a╚Öa-numitul┬áProiect Bucure╚Öti┬áa fost un proiect ambi╚Ťios al cuplului Ceau╚Öescu ├«nceput ├«n anul 1978, ca o replic─â a ora╚Öului┬áPhenian, capitala┬áCoreei de Nord. Un proiect de sistematizare exista ├«nc─â din anii ’30 (din timpul lui Carol al II-lea) pentru zona Unirii – Dealul Arsenalului.

Dup─â cutremurul din 1977┬áNicolae Ceau╚Öescu┬áa ordonat ÔÇ×reconstruireaÔÇŁ Bucure╚Ötiului ca un nou ora╚Ö, de sine st─ât─âtor. ├Än anii 1978-79 a avut loc un concurs la nivel na╚Ťional pentru reconstruirea Bucure╚Ötiului. Concursul a durat aproape 4 ani ╚Öi a fost c├ó╚Ötigat de┬áAnca Petrescu, o t├ón─âr─â arhitect─â de numai 28 de ani, care a fost numit─â arhitect ╚Öef a acestui proiect excep╚Ťional de controversat.

╚śantierul propriu-zis a ├«nceput ├«n anii 1980 cu demolarea a peste 7┬ákm┬▓ din vechiul centru al capitalei ╚Öi relocarea a peste 40.000 de oameni din aceast─â zon─â. ├Äntre cl─âdirile disp─ârute se num─âr─â┬áM─ân─âstirea V─âc─âre╚Öti, Spitalul Br├óncovenesc, Arhivele Na╚Ťionale, Stadionul Republicii, etc. Lucr─ârile s-au efectuat cu munca for╚Ťat─â a militarilor ├«n termen ╚Öi astfel costul a fost redus la minimum.

Acest proiect de reconstruire a Bucure╚Ötiului, cuprindea o serie de cl─âdiri cum ar fi: Palatul Parlamentului – Casa Republicii, Ministerul Ap─âr─ârii Na╚Ťionale, Casa Radio, Hotelul Marriott – Casa de Oaspe╚Ťi, Casa Academiei Rom├óne, Parcul Izvor ╚Öi Bulevardul Unirii – Victoria Socialismului.

├Än 1989 costurile cl├Ądirii erau estimate la 1.75 miliarde dolari SUA, iar ├«n 2006 la 3 miliarde Euro.

Galeria de Onoare și holul Intrării Oficiale

Este un culoar lung de 150 m și lat de 18 m, cu uși glisante din stejar în trei zone distincte, cu geam de cristal, construite pe schelet metalic.

Galeria conduce c─âtre spa╚Ťiile reprezentative ale corpurilor de cl─âdire. Ea se g─âse╚Öte ├«n latura de est a┬áedificiului, cu deschidere spre┬áPia╚Ťa Unirii. Acest spa╚Ťiu a ├«nceput s─â capete form─â printr-un concurs de propuneri de finisare, acestea materializ├óndu-se prin prezentarea de machete de la scara 1/21 la m─ârime natural─â ├«n ╚Öantier.

Ca finisaj, plafoanele sunt realizate cu stucaturi din ipsos, cu elemente florale, av├ónd ca baz─â de inspira╚Ťie elemente din┬áarhitectura br├óncoveneasc─â.

Pardoseala din zona central─â este conceput─â ├«n forma unui mare covor, cu marmur─â alb─â ╚Öi C─âprioara bej, ╚Öi o bordur─â de elemente decorative, compozi╚Ťie ├«n alc─âtuirea c─âreia, pe l├óng─â cele din marmura alb─â de┬áRu╚Öchi╚Ťa┬á╚Öi cea bej de┬áC─âprioara, mai intr─â ╚Öi ro╚Öul ╚Öi negrul de┬áMoneasa.

Apoi cele 34 coloane ce sprijin─â┬ábol╚Ťile┬ásunt de form─â┬áoctogonal─â┬á╚Öi sunt realizate din marmur─â alb─â cu elemente decorative sculptate. Aici a mai fost folosit─â ╚Öi marmura roz de Ru╚Öchi╚Ťa.

Galeria este iluminat─â natural de 14 ferestre ╚Öi por╚Ťi-ferestre. Iluminarea este completat─â ╚Öi de 67 lustre din cristal. Decorul ei reia ├«n fiecare latur─â a Galeriei de Onoare planul Zonei 1 din Palatul Parlamentului.

Sala Nicolae B─âlcescu

Sala poart─â numele marelui┬áom politic,┬áistoric, g├ónditor┬ádemocrat┬á╚Öi┬árevolu╚Ťionar┬árom├ón┬áNicolae B─âlcescu┬á(1819-1852).

Sala are capitelele coloanelor grecești dorice, din bronz.

Marmura roz folosit─â pentru aceste coloane este de┬áRu╚Öchi╚Ťa, iar candelabrele precum ╚Öi aplicele proiectate de arhitec╚Ťi sunt executate de arti╚Öti plastici la┬áMedia╚Ö.

De remarcat c─â draperiile din m─âtase sunt ╚Ťesute la Sighi╚Öoara ├«n tehnica┬ábrocart┬á╚Öi confer─â spa╚Ťiului un maximum de ambient ╚Öi frumuse╚Ťe.

Covorul ├«nflorat este ╚Ťesut la┬áCisn─âdie, iar m─â╚Ötile care acoper─â radiatoarele sunt lucrate manual, din┬áalam─â.

├Än aceast─â sal─â se reg─âse╚Öte singurul material din cl─âdire care nu este rom├ónesc ╚Öi anume lemnul de┬ámahon, de altfel foarte pre╚Ťios, din care sunt f─âcute u╚Öile. Acesta este un cadou primit de Ceau╚Öescu din partea prietenului s─âu,┬áMobutu Sese Seko, pre╚Öedintele statului┬áZair┬á(azi┬áRepublica Democrat─â Congo).

Sala Nicolae Iorga

Sala poart─â numele lui┬áNicolae Iorga┬á(1871┬áÔÇô┬á1940), istoric,┬áorator, om politic ╚Öi┬áscriitor, membru al┬áAcademiei Rom├óne,┬áprim ministru┬á├«n anul┬á1930.

Sala este decorat─â cu acelea╚Öi esen╚Ťe de lemn pentru tavan ╚Öi pere╚Ťi, predomin├ónd lemnul de stejar. Casetoanele formate ├«ntre st├ólpii de lemn sunt ├«mbr─âcate cu┬ám─âtase, material din care sunt f─âcute ╚Öi draperiile.

Mobilierul este┬áart-deco┬á(monument stilistic la mijlocul anilor ÔÇÖ20-ÔÇÖ30, socotit mult─â vreme ca o prelungire a┬áArt nouveau-lui si┬áJugendstil-ului).

Pere╚Ťii sunt ornamenta╚Ťi cu lucr─ârile arti╚Ötilor:┬áMargareta Sterian┬áÔÇô “Flori stilizate” ╚Öi “Vas cu flori”,┬áNicolae Blei┬á– “Vas cu flori ╚Öi flori de mas─â”, “Toamna la Andria╚Öu”, “Vas cu flori” ╚Öi “Prim─âvara la Andria╚Öu” (post-impresionist),┬áGheorghe Simion┬á– “Crizanteme cu vioar─â” (realismul artei de la┬á1900),┬áZamfir Dumitrescu┬á– “Flori ├«n peisaj de toamn─â” (stilul picturilor┬áflamande).

Sala A.I. Cuza

Sala care poart─â numele domnitorului┬á╚Ü─ârii Rom├óne╚Öti┬á╚Öi al┬áMoldovei┬áa fost terminat─â ├«nainte de anul┬á1989, ╚Öi era destinat─â a fi sal─â de protocol la cel mai ├«nalt nivel: “Sala de seminare de documente ╚Öi tratative”, ce s-ar fi numit┬áRom├ónia. Aceasta este una din s─âlile cele mai impozante ale Palatului, cu cea mai mare ├«n─âl╚Ťime (circa 20 m), ╚Öi a doua ca suprafa╚Ť─â – 2.040 m┬▓.

Aceast─â sal─â este situat─â ├«n axul principal al palatului, cu deschidere printr-o┬álogie┬áampl─â c─âtre Pia╚Ťa Constitu╚Ťiei ╚Öi Bulevardul Unirii.

Sala, cu un fond de culoare┬ároz, are o arhitectur─â┬áeclectic─â┬áav├ónd ca element principal de compozi╚Ťie coloana angajat─â cu capitel ├«n stil┬ácorintic┬á╚Öi cu fusul coloanei prelucrat cu motive ornamentale tradi╚Ťionale arhitecturii stilului Br├óncovenesc. Coloanele sunt din marmur─â alb─â de Ru╚Öchi╚Ťa.

Alte elemente ce participă la arhitectura interioară a sălii sunt ușile monumentale sculptate cu motive decorative, încadrate în rame de marmură și măști de radiatoare turnate în alamă, bogat ornamentate.

Plafonul, compus din 7 luminatoare ritmate, pe traversele sălii, executate din tablă aurită, este croit în boltă (candelabru ascuns).

Draperiile din brocart de catifea cusute cu fir de aur subliniaz─â luxul acestei s─âli. Pe peretele fundal se afl─â un arc central puternic, luminat pe contur, flancat de dou─â coloane.

╚śi aceast─â sal─â trebuia s─â dispun─â de tronul conduc─âtorului, iar pentru buna desf─â╚Öurare a activit─â╚Ťilor s-a dispus construirea unui balcon ├«n care era instalat─â┬áorchestra, cu o capacitate de 31 oameni, cu acces de la un nivel superior.

Astfel, sala a g─âzduit ├«n anul┬á1995, concertul dirijat de┬áYehudi Menuhin, ├«n cadrul redeschiderii Festivalului Interna╚Ťional de Muzic─â “George Enescu”.

Aceast─â sal─â a concentrat, ├«n realizarea sa, un num─âr mare de meseria╚Öi din capital─â ╚Öi din ╚Ťar─â, mae╚Ötri┬áipsosari, modelatori, arti╚Öti plastici, speciali╚Öti ├«n marmur─â sculptat─â, etc.

Sala Ion C. Bratianu

Sala, situat─â ├«n axul palatului, la parter, este medie ca suprafa╚Ť─â. Gra╚Ťie celor dou─â cur╚Ťi interioare care o ├«nconjoar─â, luminozitatea acestei s─âli este excep╚Ťional─â, intensificat─â ╚Öi de lustrele ╚Öi aplicele care reproduc candelabrele de epoc─â.

Este format─â dintr-un spa╚Ťiu central cu o deschidere de 42 m flancat─â pe cele doua p─âr╚Ťi ├«nspre cur╚Ťile interioare de dou─â nave laterale de 6 m.

Spa╚Ťiul central este desp─âr╚Ťit de spa╚Ťiile laterale de o suit─â de coloane libere, ├«mbr─âcate ├«n marmur─â.

Decora╚Ťia perimetral─â este ritmat─â de un sistem de arce ╚Öi pila╚Ötri din marmur─â bogat ornamentat─â. Decora╚Ťia din marmur─â se ├«mbin─â cu decora╚Ťia realizat─â ├«n aceea╚Öi manier─â din┬ástuc┬áat├ót la pere╚Ťi c├ót ╚Öi la tavan. Tavanul are o┬áscaf─â┬ácircular─â┬átangent─â┬ála p─âtratul format de spa╚Ťiul central, este bogat ornamentat cu o ampl─â┬ározet─â┬ácentral─â ├«n axul c─âreia se afl─â un candelabru spectaculos. Tot ├«n cadrul rozetei circulare perimetral sunt suspendate candelabre de dimensiuni mai mici.

Pardoseala┬ápreia principiile compozi╚Ťionale ale tavanului av├ónd o rozet─â mare, central─â, cu elemente geometrice compuse din sortimente de marmur─â din diferite cariere, totul┬áautohton.

Draperiile de catifea ro╚Öie cu fir de aur ╚Öi argint, cu┬ápasmanterii┬á╚Öi┬áciucuri┬ásunt brodate de┬ác─âlug─âri╚Ťele┬ádin m─ân─âstirile┬áAgapia┬á╚Öi┬áV─âratec.

Ea s-a numit ini╚Ťial┬áSala Provinciilor┬ápentru c─â ├«ntr-o tematic─â ini╚Ťial─â trebuia s─â simbolizeze prin decorare jude╚Ťele ╚Ť─ârii, lucru care nu s-a mai realizat.

Sala Tache Ionescu

Sala┬áTache Ionescu┬áeste folosit─â ├«n general pentru t├órguri, expozi╚Ťii, cocktail-uri, cel mai adesea ├«mpreun─â cu sala Unirii, care o continu─â.

Din sala Ion I. C. Br─âtianu se intr─â ├«ntr-un spa╚Ťiu tampon care con╚Ťine circula╚Ťiile verticale, sc─ârile ╚Öi lifturile de acces la Sala Unirii, considerat┬áfoaierul┬ápropriu-zis al acestei s─âli. Foaierul, flancat de cele dou─â noduri de circula╚Ťie vertical─â, are o deschidere de 42 m, cuprins ├«ntre dou─â colonade ╚Öi dou─â nave laterale de 6 m.

Colonadele sunt din marmur─â alb─â, ca ╚Öi ancadramentele celor cinci u╚Öi de acces ├«n Sala Unirii. Decora╚Ťia este conceput─â ├«ntr-o manier─â ce aminte╚Öte de arta orientului antic, av├ónd at├ót tavanul c├ót ╚Öi restul elementelor de┬ástructura┬árealizate ├«n acest fel.

De remarcat u╚Öile monumentale, cu arce ├«n plin centru foarte bogat sculptate. Iluminarea este foarte bogat─â dat fiind c─â acest spa╚Ťiu nu beneficiaz─â de lumin─â natural─â (12 candelabre ╚Öi 26 de aplice din cristal de Media╚Ö). Tavanul este acoperit de o foi╚Ť─â de┬áaur, iar prin orificiile din cadrul s─âu circul─â aerul natural, Ceau╚Öescu nevr├ónd s─â apeleze la sistemul cu aer condi╚Ťionat, de frica┬áotr─âvirii.

Pardoseala are un câmp central simplu și motive ornamentale marginale unde predomină elementele geometrice și florale.

├Än aceast─â sal─â sunt expuse lucr─âri de pictur─â ╚Öi art─â decorativ─â ÔÇô┬átapiserii. Printre pictori se num─âr─â┬áAngela Br─âdean┬áÔÇô “Co╚Öul cu trandafiri”,┬áMarin David┬áÔÇô “Gr─âdina p─âcii” ╚Öi┬áVasile Celmare┬ácare de╚Öi a f─âcut ╚Öi pictur─â monumental─â, nu s-a ├«ndep─ârtat de pictura de gen cum ar fi “Interior”, “Magnolii” sau “Flori”.

Tapiseriile expuse sunt “Toamn─â II” de┬áOvidiu Moga┬á╚Öi “Unirea” de┬áMaria Neme╚Ö.

Expunerea lor urmărește să dea o imagine succintă asupra dezvoltării acestor genuri de artă.

Sala Unirii

La┬á22 decembrie┬á1994┬ásala a fost inaugurat─â cu ocazia celei de-a cincea comemorari a Revolu╚Ťiei rom├óne din 1989.

Sala Unirii a fost proiectat─â pentru marile recep╚Ťii care ar fi avut loc la nivel de┬á╚Öef de stat┬á├«n aceast─â cl─âdire. Denumirea ei ini╚Ťial─â a fost “Sala de banchete”, ceea ce a atras dup─â sine ╚Öi o tratare arhitectural─â cu fast a acestei s─âli. Spa╚Ťiul interior este cel mai amplu (fiind a doua ca ├«n─âl╚Ťime) dintre s─âlile Centrului Interna╚Ťional de Conferin╚Ťe, de excep╚Ťie, din ├«ntregul palat. Este rodul multor zile ╚Öi nop╚Ťi de lucru, at├ót pentru arhitec╚Ťii, c├ót ╚Öi pentru constructorii ╚Öi arti╚Ötii plastici rom├óni.

Este compus─â dintr-o nav─â mare central─â (18/54m), cu un luminator central bogat ornamentat (din┬áaluminiu┬áturnat, acoperit cu┬áslagmetal┬áauriu) ╚Öi dou─â nave laterale (6x42m), desp─âr╚Ťite ├«ntre ele prin dou─â colonade. Nava principal─â are ├«n─âl╚Ťimea medie de 15m, iar cele dou─â laterale de 12,50m cu plafoanele rezolvate cu intersec╚Ťii de cilindri.

Coloanele au caneluri ├«n stil rom├ónesc, cu capitel corintic ╚Öi sunt din marmur─â alb─â de Ru╚Öchi╚Ťa. Pere╚Ťii au oglinzi de ipsos cu ancadramente din marmur─â alb─â de Ru╚Öchi╚Ťa bogat ornamentate. Fundalurile sunt tratate aproape identic cu un arc puternic foarte ornamentat ╚Öi c├ómpul din marmur─â alb─â. Tavanul este din sticl─â.

Date fiind dimensiunile s─âlii, pe latura lung─â de intrare, u╚Öile au fost tratate ca portale monumentale, casetate cu intarsii din lemn de cire╚Ö, iar rama din marmur─â alb─â, cu motive inspirate din arhitectura tradi╚Ťional─â rom├óneasc─â.

Sala se deschide direct c─âtre exterior, c─âtre parc, prin ni╚Öte u╚Öi ÔÇô ferestre ├«nalte de 8m cu ornamente metalice din inox.

Luminatorul care ocupă aproape toată nava centrală este executat de către artiștii plastici cu elemente din aluminiu turnat acoperit cu șlagmetal auriu.

Covorul imens (1100 m┬▓) care acoper─â toat─â partea central─â a s─âlii, a fost proiectat special pentru acest spa╚Ťiu, av├ónd elemente preluate din decorurile s─âlii. Are o greutate de cca. 3t, drept pentru care e nevoie cam de 35 de oameni pentru a-l desf─â╚Öura. Nu este expus ├«n permanen╚Ť─â, sala fiind foarte des folosit─â pentru t├órguri ╚Öi expozi╚Ťii na╚Ťionale ╚Öi interna╚Ťionale.

La fel ca și în foaierul dinaintea sălii, ecoul este foarte puternic.

Pe pere╚Ťii din capetele s─âlii trebuiau s─â stea portretele celor doi so╚Ťi┬á, av├ónd fiecare 10 m ├«n─âl╚Ťime.

Sala C.A.Rosetti

Sala┬áC. A. Rosetti┬áeste sal─â de spectacole a Centrului Interna╚Ťional de Conferin╚Ťe ce g─âzduie╚Öte, de asemenea, conferin╚Ťe, concerte, piese de teatru etc.

Ca arhitectură interioară se remarcă elementele stilului cubist, art-deco (scaune) în culori în care predomină ocru-auriu, conferindu-se astfel sălii o anumită intimitate.

Covoarele sunt ├«n┬ásemicerc, ca ╚Öi b─âncile care circumscriu spa╚Ťiul central.

Întreaga încăpere este dominată de imensul candelabru central, cel mai important din întreaga clădire.

Istoria cl─âdirii dup─â 1989

Din┬á1994┬á├«n cl─âdire func╚Ťioneaz─â┬áCamera Deputa╚Ťilor, dup─â ce sediul ini╚Ťial al institu╚Ťiei,┬áPalatul Camerei Deputa╚Ťilor, a fost donat de stat┬áBisericii Ortodoxe Rom├óne. ├Äncep├ónd din┬á2004┬áaici se afl─â ╚Öi┬áSenatul Rom├óniei, ini╚Ťial fiind g─âzduit ├«n fosta cl─âdire a Comitetului Central al┬áPartidului Comunist Rom├ón. De asemenea, Palatul Parlamentului g─âzduie╚Öte ├«n numeroasele sale s─âli ╚Öi saloane, o ├«ntreag─â varietate de evenimente, expozi╚Ťii sau ├«nt├ólniri.

├Än perioada 2003-2004 a fost construit─â o anex─â din sticl─â de-a lungul ascensoarelor exterioare. Aceast─â construc╚Ťie are ca scop facilitarea accesului la┬áMuzeul Na╚Ťional de Art─â Contemporan─â┬á(MNAC), deschis ├«n 2004, dup─â o reamenajare ├«n aripa vestic─â a palatului. ├Än aceea╚Öi perioad─â, un proiect ce sus╚Ťinea arborarea unui┬ásteag┬áuria╚Ö a fost anulat ca urmare a protestelor venite din partea publicului. Un drapel se afla deja arborat pe cl─âdire dar a fost ├«ndep─ârtat ├«mpreun─â cu suportul.

Restaurantul, accesibil doar politicienilor, a fost renovat, proiect urmat de amenajarea unei piscine, saune ╚Öi a unor facilit─â╚Ťi sportive la nivelul 1 al subsolului.

De asemenea, din 1995, cl─âdirea g─âzduie╚Öte sediul Ini╚Ťiativei de Cooperare Sud-est European─â┬á, o organiza╚Ťie ce are ca scop o colaborare pentru reducerea nivelului criminalit─â╚Ťii transfrontaliere ├«n ╚Ť─ârile membre.

O mare parte din cl─âdire (aripa vestic─â, o parte din aripa de est, o parte din al doilea nivel, nivelul 3 subsol ╚Öi celelalte aflate sub acesta), urmeaz─â a fi terminate. ├Äntre timp, o┬áparcare┬ásubteran─â se construie╚Öte ├«n locului unui fost┬ástadion, momentan folosit ca┬ádepozit, care a fost acoperit ├«n timpul construc╚Ťiei palatului. De asemenea, se are ├«n plan construirea unor tunele ce leag─â┬áCalea 13 Septembrie┬ácu subsolul cl─âdirii.

Palatul este deschis vizit─ârii de c─âtre turi╚Öti ╚Öi ofer─â ╚Öi programe de vizitare ├«n mai multe limbi de circula╚Ťie interna╚Ťional─â.

pal10 pal9 pal8 pal7 pal6 pal5 ZEPPELIN - BUCURESTI pal3 pal1

 

Stay connected! ­čśÇ

sursa: wikipedia.org