Home Page of EastComfort Bucharest Apartments

Tag Archives: istoria Bucurestiului

Ce mai vizitam in Bucuresti- Palatul Cretulescu

 

cretulescu

 

Povestea Palatului Creţulescu sau Kretulescu cum mai este notat, începe la 1700, când Constantin Brâncoveanu a îngăduit nunta celei de a patra fiice, Safta, cu Iordache Creţulescu, fiul marelui logofăt Pârvu. Astfel, ca dar de nuntă domnitorul a oferit bucata de pământ pe care urma să fie ridicat palatul tinerei familii. Artera, care din 1870 se va chema Ştirbei Vodă, unea Podul Mogoşoaiei cu Palatul Cotroceni.

În prezent, nu mai există nici o urmă din fostele structuri istorice, întrucât lucrările de restaurare efectuate de Petre Antonescu au ascuns sau au înlăturat cu totul elementele arhitecturale anterioare. Însă, chiar şi în aceste condiţii, actualul Palat Kretzulescu este o prezenţă arhitecturală notabilă în Bucureşti, prin stilul său eclectic îmbogăţit cu proeminente tuşe din zona renaşterii franceze.

Din 1927 până acum, Palatul Kretzulescu a fost folosit în diverse scopuri, însă în mare ca sediu pentru diverse instituţii administrative şi culturale. Din 1972 este sediul UNESCO-CEPES (Centrul european de Studii Superioare UNESCO). În ciuda faptului că Palatul Kretzulescu nu este accesibil publicului vizitator, se detaşează, totuşi, ca un punct de referinţă al patrimoniului arhitectural din Bucureşti.

Stay connected! 😀

 

 

 

surse: www.tourism-bucharest.com

www.acs.org.ro

Litera Mortuara-Cimitirul Bellu

Un pic funebru acest articol, dar vom pastra doar esenta lui, a cimitirului, povestile din spatele statuilor, placilor mortuare, versurilor nescrise…

Exista un loc in Bucuresti in care totul pare ca a incremenit, ca si cum timpul ar fi inghetat. Anotimpurile se succed impasibil, anii trec imperceptibil, insa aici exista lucruri ce nu par sa se schimbe. Pe “ulita” Serban Voda a urbei dambovitene se gaseste o gradina frumoasa, cu monumente si alei din vremuri apuse, o “gradina a sufletelor”: cimitirul Bellu.  Frumos, celebru – un muzeu in aer liber. Cu spatii largi si monumente valoroase. Un adevarat loc de pelerinaj pentru cei care doresc sa invete istorie, literatura sau arta: aleea artistilor, aleea scriitorilor…

Cimitirul Bellu e foarte cunoscut si pentru legendele sale…marturii impietrite ale unor vieti triste sau desarte.

Una din aceste faimoase legende ar fi “Doamna cu umbrela”, frumoasa, tanara si distinsa, pare o aparitie ratacita dintr-o alta epoca. Statuia in marime naturala, opera a sculptorului Romanelli. Ai impresia ca este si ea vie, gata sa porneasca pe alee, dupa ce a zabovit, intr-o clipa de reculegere, la mormantul unei persoane dragi. Se  spune ca ar fi fost amanta unui barbat bogat din Bucuresti. Profesoara de limbi straine si guvernanta, Katalina Boschott a trait la Herculane o intensa poveste de dragoste cu enigmaticul barbat. Se pare ca acolo a suferit si o operatie de peritonita nereusita. Pe patul de moarte ar fi spus: “Cet animal de medecin m’a tuee! (Acest animal de medic m-a ucis!)”. Aceste cuvinte au fost incrustate cu litere de aur in piatra funerara, de granit rosu. Astazi nu mai sunt decat urmele, literele de aur au fost furate demult.  Se spune ca celebrul sculptor ar fi fost intrebat cine a comandat o asemenea statuie, pentru o simpla guvernanta. Raspunsul artistului ar fi fost: “Un domn cu stare, care a dorit sa ramana anonim”.

doamna cu umbrela

Poate cel mai trist loc din cimitirul Bellu este cavoul Iuliei Hasdeu. “Micul Templu”, asa cum obisnuia Bogdan Petriceicu Hasdeu sa il numeasca, este astazi aproape o ruina. Ani de-a randul, incetul cu incetul, din interiorul cavoului s-a furat si distrus tot. Pana si parte din ramasitele pamantesti ale genialei adolescente au disparut. Putinele obiecte de valoare culturala inestimabila care au ramas in urma jafurilor sunt acum incuiate in cripta.
In urma cu mai bine de un secol, intr-o toamna trista, “batranul Hasdeu”, cum era numit de apropiati, isi inmormanta in cimitirul Bellu iubita fiica. Iulia Hasdeu fusese un copil precoce. La varsta prescolara, invatase sa scrie si sa citeasca, iar la numai 7 ani a scris primul sau roman despre Mihai Viteazul. In 1881, la varsta de 12 ani, pleaca la Paris, impreuna cu mama sa, pentru a studia la Colegiul “Sevigne”. Dupa absolvirea colegiului, se inscrie la Facultatea de Litere si Filosofie de la Sorbona, fiind prima femeie din Romania care a fost admisa la cursurile celebrei Universitati. Tatal, personalitate enciclopedica, are asteptari mari de la fiica sa: “Toti se intereseaza de studiile si succesele tale si au dreptate, caci tu – basarabo-munteano-ardeleanca – esti un fel de esenta a intregului neam romanesc”.
La inceputul anului 1888, apar primele semne ale unei boli nemiloase: tuberculoza. Iulia, extrem de ambitioasa, isi infrunta boala, scriindu-i tatalui ei ca este hotarata sa isi sustina lucrarea de licenta. Dar eforturile intelectuale uriase o slabesc tot mai mult si, in final, familia o indupleca sa paraseasca Parisul, pentru a calatori in Italia si Elvetia. In aceste locuri insorite, batranul Hasdeu avea nadejdea ca Iulia se va vindeca. Dar in pofida tratamentelor primite de la medici de prestigiu, starea ei se degradeaza tot mai mult. Fiind constienta ca sfarsitul se apropie, revine in tara, la Bucuresti. Pana in ultimul moment, sarmanul tata a sperat la un miracol. Un miracol ce nu a mai vrut sa vina. Cu numai doua luni inainte de a implini 19 ani, Iulia se stinge in bratele nefericitului ei parinte.

Suferinta ingropaciunii propriului si unicului copil il zdrucina cumplit pe Hasdeu. De altfel, el nu s-a resemnat niciodata cu pierderea celei mai dragi fiinte.

iulia-hasdeu

La sfârşitul secolului al XIX-lea, Constantin Poroineanu, fiul unui moşier oltean, a plecat să studieze la Paris. După o aventură amoroasă în capitala franceză, a avut o fiică, dar nu a recunoscut-o pentru că bătrânul Poroineanu l-a ameninţat că-l dezmoşteneşte.

Anii au trecut şi Constantin Poroineanu a devenit un moşier foarte bogat. Unul dintre fiii săi a plecat la studii, tot la Paris. Băiatul s-a îndrăgostit nebuneşte de o fată şi s-au căsătorit în secret.

Când el s-a întors să i-o prezinte pe soţie tatălui său, bătrânul a înlemnit. A pus cap la cap informaţiile şi a realizat că soţia fiului său este fiica lui, rodul pasiunii trăite la Paris în tinereţe. Cei doi tineri, de acum frate şi soră şi-au pus capăt zilelor, iar imediat, la 15 septembrie 1908, după întocmirea testamentului prin care lăsa toată averea sa oraşului Caracal, Poroineanu s-a sinucis.

Povestea tragică a dragostei celor doi a fost întruchipată pe monumentul din piatră tot de către sculptorul italian Raffaello Romanelli.

poroineanu

Ne-ar trebui cate posturi destul de lungi sa cuprindem toate povestile din Bellu…acum expuse orecum prin statuile ce stau martori la destinul unei femei sau soarta unui barbat…

Printre zecile de mii de repauzati din cimitir, se numără personalităţi uriaşe, precum: MIHAI EMINESCU, Titu Maiorescu, I. L. Caragiaie, G. Coşbuc, C.A. Rosetti, Theodor Aman, George Bacovia, Ion Barbu, Nicolae lorga, Constantin Exarcu, Cella Delavrancea, Ionel Teodoreanu, Nae lonescu, N. D. Cocea, Eusebiu Camilar, Iorgu Iordan, Barbu Catargi, Toma Caragiu, Haricleea Darclee, Valentin Lipatti, Petrache Poenaru, Theodor Pallady, Camil Petrescu, Prinţul Ion D. Bibescu, Gelu Naum, Mihail Sadoveanu, Dimitrie Butculescu, Cincinat Pavelescu, Constantin Rădulescu-Motru, Maria Tănase, Constantin Tănase, Toma Caragiu, Anghel Demetriescu, Aristide Demetriade, Ovid Densuşianu, Dimitrie Gusti, Spiru Haret, Iuliu Hossu, Şt. O. Iosif, Panait Istrati, Marin Preda, Nicolae Labiş, Alexandru Macedonski, Lia Manoliu, Matei Millo, Ion Minulescu, Ovidiu Iuliu Moldovan, Petre Ispirescu, profesorul Ştefan Niculescu, Henri Coandă, Acad. Paul Cernovodeanu, Liviu Rebreanu, Hortensia Papadat Bengescu, Iulia Haşdeu, Corneliu Coposu, Generalul Nicolae Badescu, Ion Vasilescu, istoricul George Bezviconi, ziaristul Ion Chirilă, Sică Alexandrescu, Gică Petrescu, Dan Spătaru, Conţii de Gramont, Mina Minovici, Alice Voinescu, Virgil Tatomir, Spiru Haret, Tudor Vornicu, Toma Stelian, Familia Dalles, Aurel Vlaicu, Traian Vuia, Alexandru Odobescu, Fory Etterle, Amza Pelea, Tudor Muşatescu, Gheorghe Cozorici, Adrian Pintea,Nicolae Bălţăţeanu, Anda Călugăreanu, Ioana Radu, Grigore Gafencu, Tudorel Popa, Magda Isanos, Ion Simionescu, Dem Rădulescu, Dumitru Furdui,  Anton Uncu, Dr. Virgil Şerbanescu, Acad. Horia Hulubei, Marin Sorescu, Nichita Stănescu, Ion Jalea.

Stay connected!

Pentru un moment de relaxare, fara buhuhu-uri ;)) , va recomand: http://www.eastcomfort.com/romania/bucuresti/ap2-1r-apartment.en.html

surse:   www.certitudinea.ro

www.en.wikipedia.org

www.formula-as.ro