Home Page of EastComfort Bucharest Apartments

Monthly Archives: April 2015

Muzeul Antipa (Muzeul Național de Istorie Naturală Grigore Antipa)

Din categoria :”Ce mai vizitam prin Bucuresti?”

Acum ca primavara a venit, e soare, e placut sa te plimbi, sa te admiri copacei, pasari, iti recomandam si vizitarea Muzeului Antipa.

Muzeul Național de Istorie Naturală Grigore Antipa este un muzeu din București, amplasat în Șoseaua Kiseleff nr. 1. Patrimoniul muzeului este format din peste 2 milioane de piese, grupate în diferite colecții zoologice, paleontologice, de minerale și roci și etnografice.

Ca majoritatea Muzeelor de Istorie naturală, Muzeul Național de Istorie Naturală “Grigore Antipa” are trei funcții principale :

  • Muzeologia, anume conservarea, restaurarea și prezentarea Colecțiilor, atât pentru cercetători, pentru corpul didactic sau pentru școlari, cât și pentru public ;
  • Cercetarea, anume expedițiile, taxonomia, lucrările științifice în diferitele domenii ale istoriei naturale, și publicațiile corespunzătoare ;
  • Învățământul și vulgarizarea, anume învățământul superior, studiile doctorale, conferințele, activitatea de popularizare didactică, relațiile cu învățământul public, publicarea documentelor, cărților, broșurilor, CD-urilor și site-urilor difuzând ceea ce Grigore Antipa și Emil Racoviță numeau “Cultura naturalistă“.

Specialiștii Muzeului cercetează atât sistematica, faunistica, ecologia și zoogeografia diferitelor grupe de nevertebrate și vertebrate din fauna României și mondială, cât și muzeologia (studii asupra relației muzeu-public, asupra rolului social al muzeelor, asupra modalităților moderne de expunere, tehnicilor moderne de conservare, restaurare și naturalizare, de evidență a materialului din colecții…).

Programele inițiate de Muzeu se adresează tuturor cetățenilor indiferent de vârstă sau de nivelul de cultură, cu o deosebită atenție pentru elevi și studenți, care au o pondere însemnată în rândul vizitatorilor. Copiii și tinerii sunt mai receptivi la informații și mai ușor dispuși să-și adapteze mentalitatea și modurile de consum, necesității de a ocroti patrimoniul natural și cultural pentru a prezerva sănătatea, calitatea de viață și gradul de civilizație al generațiilor viitoare, al căror înaintași sunt. De aceea, Muzeul organizează programe speciale pentru elevi, bazate în parte pe cunoștințele prevăzute în programele școlare, dar și pe activități extracurriculare care îi ajută să devină „eco-cetățeni” responsabili și conștienți de însemnătatea mediului pentru supraviețuirea speciei Homo sapiens… împreună cu toate celelelte.

Muzeul își propune și organizarea unor programe care să se desfășoare în colaborare cu instituțiile de învățământ și ONG-uri implicate în educarea publicului de toate vârstele.

Muzeul este organizat pe trei zone de vizitare :

  • la demisol este zona “Biodiversitatea României” ;
  • la parter sunt prezentate ecosisteme de pe toată suprafața pământului ;
  • etajul este rezervat preistoriei și istoriei umane, etnologiei, mineralogiei, entomologiei și biologiei marine.
  • Vitrinele care sunt însoțite de o plăcuță metalică pe care e desenată o cască, au parte de comentarii audio, disponibile în limbile română, franceză și engleză. Textele de pe plăcuțele de prezentare și cele de pe butoanele interactive sunt în limbile română și engleză.

Biletele pentru adulți costă 20 de lei fără reducere, 5 lei pentru copii, studenți și pensionari. Vizitatorilor le este interzisă imortalizarea exponatelor din muzeu cu aparate foto profesionale, însă aceștia pot folosi camere de amatori sau semiprofesionale.

Muzeul găzduiește uneori expoziții temporare de mare succes, cum a fost cazul celei de anatomie umană Human Body din 2013.

muzeul Antipa muzeul Antipa muzeul Antipa MUZEUL ANTIPA - MODERNIZARE muzeul Antipa

Stay connected! 😀

http://www.eastcomfort.com/

Surse: www.wikipedia.ro

Palatul Cotroceni

Palatul Cotroceni este sediul Președinției României. Se află în municipiul București, pe Bulevardul Geniului nr. 1. O parte a palatului este deschisă vizitelor publicului din 27 decembrie 1991, când a fost inaugurat Muzeul Național Cotroceni.

În anul 1679 domnul Șerban Cantacuzino a ridicat pe dealul Cotrocenilor o mănăstire. Biserica și anexele mănăstirești au fost ridicate în decurs de doi ani. Opera lui Șerban Cantacuzino a fost continuată de Constantin Brâncoveanu, care a poposit adeseori la mănăstire. În 1862 Alexandru Ioan Cuza a hotărât să utilizeze Mănăstirea Cotroceni ca reședință domnească de vară.

La începutul domniei, Principele Carol I al României primește ca reședință de vară vechile case domnești de la Cotroceni. Carol I hotărăște să construiască în incinta mănăstirii un palat, în folosința moștenitorilor Coroanei, care să-i servească drept reședință oficială în București. Planurile edificiului au fost realizate de arhitectul Paul Gottereau în stil clasic venețian. În mai 1883 se deschide Guvernului un credit de 1 700 000 de lei pentru dărâmarea vechilor case domnești și construirea palatului de la Cotroceni. Construcția a început în anul 1888. Mai târziu, arhitectul român Grigore Cerchez a reconceput aripa nordică în stil național romantic, adăugând o sală mare, cu o terasă deasupra și două foișoare cu coloane, dintre care unul era replica faimosului foișor de la Mănăstirea Hurezi.

Principesa Maria și Principele Ferdinand s-au mutat la Cotroceni în martie 1896.

Între anii 1949 – 1976, Palatul Cotroceni a devenit Palatul Pionierilor.  Avariat în timpul cutremurului din 1977, lucrările de restaurare au durat aproximativ 10 ani, fiind coordonate de arhitectul Nicolae Vlădescu.

În anul 1984, la ordinul președintelui Nicolae Ceaușescu a fost demolată biserica mănăstirii, ridicată de Șerban Cantacuzino.

Palatul Cotroceni a devenit după Revoluția română din 1989 reședința oficială a Președintelui României.

 Muzeul Cotroceni

Din anul 1991, corpul istoric al palatului a fost deschis vizitatorilor, devenind Muzeul Cotroceni. In 2009, dupa ample lucrari de restaurare, biserica Cotroceni a fost de asemenea inclusa in traseul muzeal. 

Palatul Cotroceni  Palatul Cotroceni  Palatul Cotroceni  Palatul Cotroceni  Palatul Cotroceni  Palatul Cotroceni 

Stay connected! 😀

surse: en.wikipedia.org

http://www.eastcomfort.com/romania/bukarest/ap43-2r-apartment.en.html

Biserica Curtea Veche

Biserica Curtea Veche este cea mai veche biserică din București, ctitorie a domnului Mircea Ciobanul, în timpul primei sale domnii, între anii 1545-1554. Edificiul amplasat în centrul vechi al Bucureștiului, Lipscani, fosta Curte Veche, a servit timp de două secole drept loc de încoronare a domnilor Țării Românești. Biserica poartă hramurile Buna Vestire și Sfântul Anton.

În timpul incendiului din 23 martie 1847, incendiu care a devastat Bucureştiul, a fost distrusă şi biserica Sfântul Anton, aflată pe locul în care astăzi este Piaţa Anton. După acest incendiu hramul bisericii, Sfântul Anton a fost preluat de biserica Buna Vestire (cunoscută sub denumirea de Biserica Curtea Veche) aflată în apropierea acesteia.

Biserica Sfantul Anton a fost construita pe locul alteia mai vechi, din lemn, si a servit drept capela pentru Curtea Domneasca. Biserica are un plan trilobat – o copie a manastirii Cozia – cu o lungime de 25 de metri si 8 metri latime la exterior. Pronaosul este acoperit cu o bolta semicirculara, iar naosul este prevazut cu turla. In ceea ce priveste plastica decorativa a fatadelor Bisericii Sfantul Anton – Curtea Veche, ea este realizata prin fasii de caramida aparenta, alternand cu fasii de tencuiala. Sub cornise se afla un sir de ocnite, care, alaturi de soclul construit cu caramizi semicilindrice, constituie un progres in evolutia arhitecturii in Tara Romaneasca. Prezenta contrafortului, care sprijina zidul la exterior, cat si decoratiunea ocnitelor, reprezinta o influenta arhitectonica din Moldova, influente aduse de sotia ctitorului, Doamna Chiajna, fiica domnitorului Petru Rares din Moldova. Pisania originala a Bisericii Sf. Anton – Curtea Veche disparut, s-a pastrat insa pisania pusa de Serban Cantacuzino la 1715, cand a refacut pictura ocazie cu care a adaugat la intrare un frumos chenar de piatra, sculptat in stil renascentist. Pictura veche realizata sub Petru cel Tanar nu s-a mai pastrat.

Biserica a fost pictata de trei ori. Din prima pictura din fresca, se mai pastreaza fragmente in partea superioara a peretelui de sud a Proscomidiarului; cea de a doua fresca, din timpul lui Stefan Cantacuzino, se gaseste in nisele din dreapta si stanga intrarii in biserica, a treia pictura a fost in ulei, executata de profesorul de desen de la Gimnaziul „Sf. Sava”, C. Lecca si se situeaza la limita unui stil neoclasic corect.

Catapeteasma este din lemn aurit, sapata de pictorul Babic la mijlocul secolului trecut. Dupa cutremurul din 1977, biserica a fost reparata si s-au facut mai multe lucrari: s-au consolidat turla, clopotnita, treptele de la intrare in biserica; a fost restaurata pictura; a fost reconstruit cafasul: s-au zidit zece hote de zid, acoperite cu geam gen vitralii, pentru arderea lumnarilor.

Slujba sfintirii lucrarilor de reinnoire si restaurare a bisericii a avut loc in ziua de 17 ianuarie 1983, praznuirea numelui Sf. Antonie cel Mare, de catre P.S. Episcop Roman Ialomiteanul, Vicarul Arhiepiscopiei Bucurestilor, in fruntea unui sobor de preoti si diaconi, paroh fiind Preotul Dinu Provian si preot slujitor Preotul Ion Cristache.

Pictura bisericii a mai fost restaurata si in anul 1998. Astazi biserica are un plan triconc cu o lungime de 25 m si o latime de 9 m, iar la abside 14 m. Suprafata cladita este de 248 mp.

Curtea bisericii, cu o suprafata de 718 mp este imprejmuita cu gard de fier pe un soclu de zid. In intregul ei, biserica Curtea Veche este un exemplu remarcabil de logica constructiva si de juste formule decorative aplicate unui material putin pretentios, maleabil si destul de durabil.

Biserica Curtea Veche  Biserica Curtea Veche  Biserica Curtea Veche 

Stay connected! 😀

surse:

www.ro/wikipedia.org

 www.biserica-sfantul-anton.ro

www.seebucharest.ro

www.crestinortodox.ro